Examenul psihologic in selectia profesionala

5x puncte

categorie: Psihologie

nota: 7.52

nivel: Facultate

Examenul psihologic in selectia profesionala
În aplicarea unui program de selecție există posibilitatea adoptării uneia din cele două strategii existente:
a.„Admiterea-respingerea” clasificând candidații în ordinea reușitei, sunt declarați admiși o parte din numărul lor în ordinea descrescândă a performanțelor obținute la teste, în limita posturilor disponibile. Această s[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Examenul psihologic in selectia profesionala

Examenul psihologic in selectia profesionala
În aplicarea unui program de selecție există posibilitatea adoptării uneia din cele două strategii existente:
a.„Admiterea-respingerea” clasificând candidații în ordinea reușitei, sunt declarați admiși o parte din numărul lor în ordinea descrescândă a performanțelor obținute la teste, în limita posturilor disponibile. Această strategie de încadrare este criticată pentru că nu-și propune și obținerea unor informații referitoare la utilizarea eventuală a celor care au fost respinși, la aptitudinile pe care aceștia le posedă.

Examenul psihologic in selectia profesionala
b.„Selecția multiplă complexă” În loc de un singur post de muncă, sunt luate în considerație mai multe, iar candidații sunt repartizați spre diferite locuri de muncă în așa fel încât să se asigure fiecăruia postul cel mai potrivit cu aptitudinile sale. În acest caz, simpla predicție este înlocuită cu o predicție diferențială, posturile de muncă șunt incluse în bateria definitivă.

Examenul psihologic in selectia profesionala
Ambele strategii de selecție se bazează pe confruntarea caracteristicilor indivizilor (aptitudini și particularități individuale) cu exigențele profesiunilor. Ținând seama de această necesitate, orice selecție profesională presupune anumite etape sau stadii:
a.Studierea psihologică a posturilor de muncă sau a profesiunilor, în vederea stabilirii exigentelor acestora față de oamenii necesari pentru exercitarea lor. În acest sens, se poate utiliza literatura profesiografică existentă dacă aceasta nu este, bineînțeles, depășită. Noile posturi de muncă, apărute ca urmare a dezvoltării tehnicii impun studii speciale pentru alcătuirea profesiogramelor corespunzătoare.

b.Cunoscându-se „pretențiile profesiunilor” (fizice, fiziologice, psihologice și psihosociologice), față de oamenii care doresc să le exercite, se trece la alegerea și construirea, dacă este cazul, a probelor experimentale sau a testelor necesare selecției. În linii generale, testele psihologice se clasifică astfel: teste de eficiență și teste de personalitate. Testele de eficiență sau performanță se subdivid în teste de cunoștințe și teste de aptitudini. Acestea din urmă se referă la aptitudinile generale (testele de inteligență) sau la aptitudinile speciale (aptitudinile artistice, plastice, tehnice, etc.).

Testele de personalitate se împart în: chestionare speciale referitoare la particularitățile esențiale ale persoanei; teste de comportament, teste de explorare a atitudinilor și intereselor; teste proiective.
c.Validarea „instrumentelor”, a testelor psihologice presupuse corespunzătoare pentru diagnosticarea nivelului atins de fiecare subiect în parte în exigențele postului pentru care candidează. Având în vedere că nici o exigență nu poate fi apreciată după rezultatul obținut de candidat la un singur test, apare necesitatea unei colecții de teste pentru a „măsura” posibilitățile de reușită ale acestuia.

Ansamblul de teste utilizat în acest scop poartă denumirea de „baterie de studiu” sau „baterie experimentală”. Cea mai bună metodă de validare a testelor utilizate în selecția profesională ar fi următoarea: după alegerea sau construirea acestor teste, să se aplice în selecționarea candidaților și să se aștepte până ce aceștia se adaptează la profesiune și numai după o perioadă de timp care ar prilejui observații sistematice asupra lor, urmărirea randamentului în muncă, etc, să se compare calificarea subiecților la testele de selecție profesională cu clasificarea lor în activitatea profesională căreia s-au dedicat.

Prin mărimea coeficientului de corelație s-ar putea trage concluzia asupra validității testelor utilizate în selecția pentru o activitate profesională sau alta. Un astfel de procedeu presupune însă așteptare și nesiguranță cu privire la valoarea testelor folosite în selecție. Practic, validarea testelor se realizează comparând rezultatele obținute prin aplicarea lor (testelor) cu rezultatele efective obținute în profesiune de o colectivitate de indivizi („validarea recurentă”).

S-a propus ca validarea testelor pentru selecția profesională ar putea fi realizată prin rezultatele obținute de cei selecționați în procesul de formare sau calificare profesională, urmărindu-se ușurința cu care își însușesc cunoștințele necesare profesiei, deprinderile de muncă, etc. (validarea predictivă). Acest mod de validare este criticabil deoarece învățarea unei activități profesionale se dovedește de exercitarea propriu-zisă a aceleiași activități fiind că în cadrul ei individul are mai degrabă o atitudine receptivă, de însușiri, înmagazinate de cunoștințe în timp ce exercitarea profesiunii dovedește preponderent atitudine productivă, de realizare de produse.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.