Evolutia socio economica a Brailei la 20 de ani de la comunism

5x puncte

categorie: Economie

nota: 7.25

nivel: Facultate

Referat despre Evolutia socio economica a Brailei la 20 de ani de la comunism
Brăilenii sunt pesimiști în acest sens, dovadă fiind rezultatul înregistrat la această întrebare. Peste 50% dintre respondenți consideră că economia Brăilei a fost și este în scădere. Procentul de 32% este împărțit egal între bărbați și femei. Diferențe semnificative apar în cazul categoriilor de vârstă: 76,9% din[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Evolutia socio economica a Brailei la 20 de ani de la comunism

Referat despre Evolutia socio economica a Brailei la 20 de ani de la comunism
Brăilenii sunt pesimiști în acest sens, dovadă fiind rezultatul înregistrat la această întrebare. Peste 50% dintre respondenți consideră că economia Brăilei a fost și este în scădere. Procentul de 32% este împărțit egal între bărbați și femei. Diferențe semnificative apar în cazul categoriilor de vârstă: 76,9% dintre cei care au afirmat că economia este în creștere au mai puțin de 34 de ani, iar restul au peste 35 de ani.

De asemenea, se observă neîncrederea oamenilor în posibilitățile de promovare a firmelor brăilene pe plan național. Aproape jumătate dintre cei care au format eșantionul declară că numărul firmelor brăilene de importanță națională este în scădere. Un procent de 26% este pentru creștere, în timp ce 27% este pentru staționare.

Braiconf, prin contractele externe, și Șantierul Naval (Aker, STX), prin investițiile străine, rămân în opinia celor chestionați companiile cele mai reprezentative pentru Brăila, urmate apoi de Promex, Paco, Marex. Alte companii locale cunoscute de brăileni sunt: Soroli Cola, Brenac, Siltex, Promoterm, Galco etc.

La nivelul industriilor locale, persoanele chestionate văd în confecții și industria navală sectoarele cele mai dezvoltate și adaptate condițiilor actuale, urmate apoi de industria alimentarăși cea constructoare de mașini. La capitolul alte industrii, un loc important este ocupat de producerea de mobilier și accesorii pentru mobilă.

91% dintre respondenți cumpără produse locale. Produsele alimentare și confecțiile sunt cele mai achiziționate de pe piața locală, ocupând primele două locuri în topul achizițiilor respondenților.

Produsele locale (confectii, alimentare, alcoolice etc.) sunt achiziționate de aproape toți respondenții, frecvența achizițiilor fiind una pozitivă (55% des și foarte des), 36% rar și 9% foarte rar.

Angajații din Brăila acordă o importanță mare spre foarte mare cerințelor salariale (72%) și beneficiilor non-financiare (68,8%). Nu sunt de neglijat nici elemente cum ar fi mediul de lucru (56,2%) și punctualitatea (56,2%), îndeplinirea sarcinilor la timp (52,5%).

În viziunea respondenților, patronii locali sunt slab pregătiți (56%), angajații fiind cei care au menționat cel mai des acest lucru. 38% dintre respondenți afirmă că persoanele din fruntea unor afaceri locale sunt pregătite și doar 6% îi văd pe aceștia bine pregătiți.

Când vorbim despre importanța acordată de angajatori unor aspecte cum ar fi salariile, beneficiile non-financiare sau mediul de lucru, respondenții îi pun la zid pe aceștia cosiderând că acordă o importanță foarte scazută elementelor menționate. Mediile între 3,3 și 4,3 (pe o scală de la 1 la 10) vin să susțină această opinie. Mediile reflectă atitudinea negativă a oamenilor în ceea ce privește patronii locali. Angajatorii pun mare preț pe îndeplinirea sarcinilor la timp (81,3%) și punctualitate (77,5%).

Produsele alimentare și confecțiile sunt cele mai achiziționate de pe piața locală, ocupând primele două locuri în topul achizițiilor respondenților. Urmează apoi bilete de transport, mobilă și decorațiuni interioare, cărți, reviste, ziare, servicii de telecomunicații ș.a.

Respondenții au menționat în proporție de 45% o ușoară creștere a nivelului de trai. Aproape un sfert (24%) au declarat o creștere considerabilă. Analizând grupele de vârstă, putem spune că respondenții sub 34 de ani au o imagine mai bună asupra nivelului de trai. 14% dintre respondenți susțin că nivelul lor de trai a scăzut ușor, iar pentru un procent de 9% nivelul de trai a scăzut considerabil.

Tendința de migrație a populației spre zone mai dezvoltate este accentuată în Brăila, ca și în alte orașe ale țării, peste 90% din cei chestionați menționând că brăilenii aleg să migreze spre regiuni mai dezvoltate din punct de vedere economic. Proporția acestora este mai ridicată în cazul tinerilor sub 34 de ani, ajungând aproape de 100%.

Folosind o scală de la 1 la 10, respondenții au acordat o notă medie de 3,9 activității autorităților locale din ultimii 20 de ani. Activitatea autorităților locale este văzută ca fiind una destul de slabă. Bărbații sunt mai categorici (60%) în această privință decât femeile. Se observă clar atitudinea de critică față de activitatea autorităților locale prin procentul de 53% pentru activitate slabă.

Criza economică este văzută ca o reală amenințare asupra economiei Brăilei. Respondenții au o viziune pesimistă asupra viitorului în urma crizei financiare, trei sferturi dintre ei considerând că aceasta va avea efecte puternice (45%) și foarte puternice (30%) asupra economiei locale.

Brăilenii își fac cumpărăturile de obicei de la hypermarket dat fiind numărul mare de astfel de centre comerciale care s-au construit în orașul nostru (Carrefour, Selgros, Kaufland etc.), apoi de la piață, supermarket, magazine alimentare ori centre en-gros.

În cele mai multe cazuri, alegerea unui produs se face în funcție de preț. Femeile pun accent și pe alte aspecte ale produsului respectiv, în timp ce bărbați văd prețul ca pe un criteriu decisiv.

În ceea ce privește modalitățile de petrecere a timpului liber, brăilenii care au participat la studiu își doresc cinematografe, parcuri, grădini botanice și terenuri de sport. Preferințele diferă de la bărbați la femei, dar și pe categorii de vârstă.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.