Evaziunea fiscala 2

5x puncte

categorie: Economie

nota: 9.41

nivel: Liceu

     Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen , evaziunea fiscala se întâlneste deopotriva atât pe plan national, cât si pe cel international.

      Conform legii nr. 87 / 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, evaziunea fiscala este prezentata ca fiind: " sustragerea prin orice mijloace, [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Evaziunea fiscala 2

     Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen , evaziunea fiscala se întâlneste deopotriva atât pe plan national, cât si pe cel international.

      Conform legii nr. 87 / 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, evaziunea fiscala este prezentata ca fiind: " sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice române si straine, denumite contribuabili..."

     În functie de modul cum poate fi savârsita, avaziunea fiscala cunoaste doua forme de manifestare:



     " Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii permite sustragerea unei parti din materia impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat conraventie sau infractiune.

     Evaziunea fiscala legala este posibila deoarece legislatia din diferite state ale lumii permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri, parti de venituri, componente ale averii ori a anumitor acte si fapte care în conditiile respectarii riguroase a legislatiei în vigoare si principiilor impunerii, nu ar trebui sa scape de la impozitare.

      Un exemplu de evaziune fiscala la adapostul legii este impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice pe baza unor norme medii de venit, impunere ce creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai mari decât media sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva.

      Un alt exemplu de evaziune legala care permite ca o parte de venit sa scape de la impunere sunt facilitatile fiscale care se acorda agentilor economici din anumite ramuri ale economiei la înfiintare sau pe parcursul desfasurarii activitatii sub forma unor scutiri de la plata T.V.A. la import sau export, accize, etc. sau reduceri de impozit pe profit.

      Amortizarea accelerata, atunci când este permisa de lege pentru unele categorii de fonduri fixe, conduce la diminuarea profitului impozabil în favoarea constituirii unui fond de amortizare mai mare decât cel impus de valoarea uzurii fizice si morale, înregistrate de mijloacele fixe respective în perioada luata în calcul.

      Evaziunea fiscala la adapostul legii poate fi evitata prin corectarea, perfectionarea si îmbunatatirea cadrului legislativ care au facut-o posibila.





     " Evaziunea fiscala frauduloasa: se întâlneste pe o scara mult mai larga decât evaziunea licita si se înfaptuieste cu încalcarea prevederilor legale, bazându-se pe frauda si pe rea credinta. Drept urmare, acest fenomen antisocial trebuie combatut puternic, fiindca sustrage de la bugetul de stat un volum important de resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor cheltuieli de ordin social sau economic.

     Frecvent, evaziunea fiscala frauduloasa se întalneste sub diferite forme, cum ar fi: tinerea unor registre contabile nereale; distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privnd livrarile de marfuri, preturile practicate, comisioanele incasate sau platite, etc.; întocmirea de documente de plata fictive; modificarea nejustificata a preturilor de aprovizionare si a cheltuielilor de transport, manipulare si depozitare; întocmirea unor declaratii vamale falsela importul sau exportul de marfuri; întocmirea de declaratii de impunere false, când cu buna stiinta nu sunt mentionate decât o parte din veniturile realizate etc.

      Pe masura adâncirii cooperarii economice internationale si a dezvoltarii relatiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite si cu un nivel de fiscalitate diferit, evaziunea fiscala nu se mai manifesta doar ca un fenomen national, ci a devenit unul international. Astfel, de exemplu, o firma având sediul de baza într-un anumit stat si diferite reprezentante în alte state, dintre care unele cu un regim fiscal mai blând, va fi mai mult decât tentata sa transfere o parte cât mai mare din profitul realizat în statul cu fiscalitate mai ridicata în statul cu o fiscalitate mai redusa. Astfel, pe glob se întâlnesc numeroase " oaze fiscale " sau " paradisuri fiscale ", cum sunt ele denumite, si anume: Elvetia, Liechenstein, Luxemburg, Bahamas, Panama, Insulele Cayman, etc. Pe teritoriul acestor state sunt înfiintate numeroase firme straine catre care sunt dirijate profiturile unitatilor productive aflate pe teritoriul altor tari, eludându-se fiscul. Astfel, de exemplu, în Liechtenstein sunt înregistrate mai multe sedii sociale de firme industriale si comerciale, reale si fictive, decât totalul populatiei sale, respectiv circa 40.000 de firme la 25.000 de locuitori. Explicatia consta în faptul ca orice firma care îsi stabileste sediul pe teritoriul acestui stat este scutita de plata impozitului pe profit.

      De asemenea, în Insulele Cayman, situate în Marea Caraibilor, cu o populatie de numai 20.000 de locuitori sunt înregistrate în jur de 19.000 de diferite companii, peste 500 de banci si peste 300 de firme de asigurari. În acelasi timp, 20 din primele 25 de banci ale lumii au filiale deschise în aceste insule, iar acest nou centru financiar în numai câtiva ani a ajuns sa detina aproape 10% din piata eurodolarilor.







     În tarile cu o experienta vasta în fiscalitatea adaptata cerintelor economiei de piata, evaziunea fiscala, specifica mai ales T.V.A., poate fi întâlnita sub urmatoarele forme:

     " frauda pe termen lung, care apare atunci când un agent economic, care si-a creat în timp o buna reputatie prin comportament si rezultate, înceteaza brusc platile, declarându-se în stare de faliment, dupa ce în prealabil a avut grija sa-si trensfere profitul în alta tara;

     " frauda pe termen scurt, care poate fi întâlnita atunci când o noua întreprindere înfiintata înainteaza organelor fiscale o cerere justificata de rambursare a T.V.A., însa dupa rambursare întreprinderea în cauza îsi înceteaza activitatea, iar platitorul dispare;

     " sindromul " PHOENIX", când o firma ce avea obligatii de plata a T.V.A. se declara în stare de faliment sau se lichideaza, dar apare o alta firma cu acelasi director. În acest caz, organelor fiscale le revine sarcina de a încerca sa incaseze impozitul de la unitatea falimantara sau lichidata;

     " sindromul " COMPANIILOR MULTIPLE" apare în cazul în care sunt înregistrate mai multe firme printre care si una fantoma. Acasta din urma solicita rambursarea taxei pe valoarea adaugata fara sa fi participat la plata T.V.A. colectate, dupa care dispare;

     " manipularile insignifiante care se concretizeaza în efectuarea unei serii de modificari marunte în contabilitate, ca, de exemplu: omiterea de la însumare a unor pagini, înregistrarea repetata a unor facturi de intrare, raportare gresita, etc. Toate acestea conduc la întocmirea unui decont TVA incorect.



      În ceea ce priveste evaziunea fiscala în România , conform unor aprecieri ale Curtii de Conturi, aceasta a înregistrat în anul 1997 un volum de 24.000 miliarde lei, iar în anul 1998 unul de aproximativ 40.000 miliarde lei. Fata de PIB evaziunea fiscala reprezenta în anul 1997 circa 10%, mentinându-se la acelasi nivel si în anul urmator, iar fata de bugetul general consolidat al statului, reprezenta aproximativ 30% în 1997 si circa 32% în anul 1998.



     În continuare prezentam exemple mai semnificative de manifestare a evaziunii fiscale în România.

      Conform prevederilor unor acte normative fundatiile, organizatiile si asociatiile non-profit, cu caracter umanitar, social, cultural, sportiv, etc. sunt scutite de plata taxelor vamale pentru unele bunuri provenite din ajutoare si donatii. Printre aceste bunuri se numara si autovehiculele. Drept urmare, în cursul perioadei 1995 - 1996 au fost ntroduse în tara de catre numeroase asociatii si fundatii non-profit, în regim de scutire de taxe vamale, circa 13.500 autoturisme. În urma controalelor efectuate, în anul 1997 de catre organele Ministerului Finantelor la 689 de organizatii non-profit din toata tara, a rezultat ca la peste 80% din acestea au fost încalcate prevederile legale în vigoare, adica: bunurile primite sub forma de ajutoare si donatii au fost utilizate în alte scopuri decât cele prevazute în obiectul de activitate; bunurile respective nu au fost înregistrate în patrimoniu ori au fost utilizate în interes personal sau pentru obtinerea de profit. Deci, în loc ca pentru autoturismele importate sa se fi platit taxe vamale, care echivalau cu 128 mld lei, s-a ajuns ca în cazul majoritatii fundatiilor constituite din persoane fizice, câti membri sunt, atâtea masini primite ca donatii sa existe. Deci, în acest caz, legislatia imperfecta creeaza conditii pentru ca evaziunea fiscala sa se practice " perfect legal".

      Unii agenti economici practica preturi de livrare inferioare costurilor produselor finite si , implicit, calculeaza accize în raport cu preturile respective si nu de costurile efective ale produselor, asa cum este legal. În acest caz evaziunea fiscala se realizeaza prin: utilizarea ca baza de calcul a accizelor datorate statului pentru bauturile alcoolice, a preturilor de livrare negociabile cu cumparatorul, preturi care se situau sub nivelul costurilor cu care au fost realizate produsele; stabilirea pretului materiei prime din care s-a obtinut alcoolul la fabricarea bauturilor alcoolice, sub pretul pietei.

      Cele mai frecvente cazuri de sustragere a agentilor economici de la plata obligatiilor catre bugetul de stat se produc prin neînregistrarea în contabilitate a veniturilor realizate. O alta modalitate de evaziune la care apeleaza de cele mai multe ori cetatenii straini, rezidenti în România, este aceea a folosirii facturii externe falsificate, în care se înscriu preturi mai mici decât cele reale. Nu lipsesc din România nici firmele fantoma al caror singur scop îl reprezinta înselaciunea si evaziunea fiscala. De obicei, aceste firme sunt întemeiate în numele unor cetateni care nu au fost niciodata în România sau care au plecat din tara la scurt timp dupa înfiintarea lor . În numele unor astfel de firme se emit si se utilizeaza ordine de plata fictive prin care se sustrag sume importante cuvenite bugetului de stat sau sunt înselate o serie de firme din alte localitati. Prin apelarea la astfel de cai de realizare a evaziunii fiscale se sustrag de la bugetul de stat zeci de miliarde.

      Evaziunea fiscala se întâlneste si în cazul taxelor de timbru pentru activitatea notariala. Astfel de exemplu, în cazul autentificarii actelor de înstrainare a imobilelor, nu de putine ori partile se înteleg ca pretul vânzarii înscris în actul de vânzare - cumparare autentificat sa fie inferior celui practicat în realitate, pentru ca taxa da timbru sa se calculeze la un pret mai mic.









      În perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adaugata în România s-au conturat multiple forme ale evaziunii fiscale si în acest domeniu, cele mai des întâlnite fiind urmatoarele:

     o vânzari nedeclarate, care apar cu frecventa cea mai mare si sunt de multe ori greu de descoperit. Practic, vânzarile de bunuri sau prestarile de serviciu se fac fara întocmirea documentelor corespunzatoare si , evident, fara înregistrari în contabilitate;

     o omiterea înregistrarii, când agentul economic neînregistrat beneficiaza de un avantaj care nu i se cuvine, comparativ cu ceilalti comercianti concurenti, care vor solicita clientilor taxa pe valoarea adaugata;

     o întelegeri între vânzatori si cumparatori de a schimba bunuri sau servicii fara plata, gen barter, cu plata redusa, fara factura sau eventual cu o factura de valoare redusa;

     o deducerile false , care se întâlnesc frecvent si se realizeaza prin întocmirea de facturi false, prin utilizarea repetata a acelorasi facturi pentru deducere sau prin folosirea de facturi care se refera la cumparari inexistente;

     o erorile de înregistrare, care pot aparea la prima vedere ca inocente, au totusi, o influenta destul de mare asupra taxei datorate, mai ales daca sunt frecvente sau daca valoarea lor este mare;

     o aplicarea incorecta a cotei zero sau a scutirilor, care poate conduce la diminuarea serioasa a sumelor cuvenite bugetului de stat, mai ales daca este asociata cu facturi false, fiindca altfel platitorul de T.V.A. nu are cum sa profite de aceasta practica;

     o cereri de rambursare nejustificate, când se solicita rambursarea taxei aferente unor marfuri exportate sau pentru bunuri la care legea da drept de deducere, fara însa ca în realitate aceste operatiuni sa fi fost efectuate. O situatie mai des întâlnita este aceea a solicitarii deducerii taxei pe valoarea adaugata, pentru acelasi bun exportat, de catre doi agenti economici, pe considerentul ca documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai multe societati comerciale.

      Identificare cazurilor de evaziune fiscala a condus si la aplicarea unor sanctiuni, sub forma majorarilor de întârziere, a amenzilor contraventionale si a confiscarilor. Valoarea acestor sanctiuni în anul 1997 a fost de 3.680,6 miliarde de lei, adica un coeficient efectiv al avaziunii fiscale de 2,03 ( coeficient care se calculeaza ca raport între valoarea sanctiunilor aplicate si valoarea evaziunii fiscale depistate, adica 1.809 mld lei în anul 1997 ).

      Valoarea multiplicatorului efectiv al evaziunii fiscale egala cu 2,03, ne arata numarul de unitati monetare incasate efectiv la bugetul de stat pentru o unitate monetara incasata efectiv pentru evaziunea fiscala.

     Combaterea si prevenirea evaziunii fiscale:



      Fenomenul evazionist are o evolutie determinata de actiunea concreta a unor factori , cum sunt: dinamica economiei reale, dimensiunea legislativa si institutionala, nivelul fiscalitatii, alti factori interni si externi.

      Practica fiscala internationala atesta ca un sistem fiscal modern trebuie sa aiba si componente care sa permita educarea si informarea promta a contribuabililor în legatura cu obligatiile lor privind întocmirea corecta a declaratiilor de impunere, a tinerii unor evidente corecte a veniturilor si cheltuielelor ocazionate de activitatea desfasurata, pedepsele si sanctiunile se aplica celor care încalca prevederile legale.

      Legea nr. 87 din 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale prevede o serie de sanctiuni si amenzi aplicate persoanelor fizice si juridice; constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele de control financiar - fiscal din cadrul Ministerului Finantelor si din unitatile teritoriale subordonate, Garda financiara si alte organe împuternicite de lege.

      În România, printre masurile care pot contribui la limitarea ariei evaziunii fiscale mentionam:

     " unificarea legislatiei fiscale si o mai buna sistematizare si corelare a acesteia cu ansamblul cadrului legislativ din economie;

     " o mai buna corelare a facilitatilor fiscale ;

     " trecerea în prim plan a controlului prin exceptie (sondaj) si pe un plan secundar a controlului permanent si excesiv ;

     " editarea unei publicatii specializate de catre Ministerul Finantelor, care sa faciliteze interpretarea unitara a cadrului normativ privind identificarea si combaterea evaziunii fiscale ;

     " stabilirea unui raport , care sa tinda spre optim, între salariu si stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal ;

     " implementarea unui sistem informatic care sa furnizeze datele necesare pentru identificarea, analiza si combaterea fenomenului evazionist ;

     " stabilitate în materia legislatiei fiscale, deoarece schimbarea frecventa a acesteia creeaza posibilitatea manifistarii fenomenului evazionist.

     În conluzie, declansarea actiunii de dovedire a evaziunii fiscale este nu numai pretentioasa, ci si dificila, deoarece sunt stabilite reguli foarte stricte în legatura cu ce se poate admite drept dovada, care, de regula, trebuie sustinuta cu probe materiale si cu martori.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.