Eurasiatismul

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 7.43

nivel: Facultate

Am insistat asupra acestei variante, pentru că ea ilustrează foarte bine zbaterea reală a Rusiei, seducțiile pe care le exercită tot felul de idei care au acompaniat dezvoltarea acestei țări (cum a fost, de pildă, ideea imperială) și numeroasele capcane în care pot cădea autorii care, atașați fiind de modelele clasice, de valori tradiționale, nu percep la dimensiunea reală importanța pe care viața[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Eurasiatismul

Am insistat asupra acestei variante, pentru că ea ilustrează foarte bine zbaterea reală a Rusiei, seducțiile pe care le exercită tot felul de idei care au acompaniat dezvoltarea acestei țări (cum a fost, de pildă, ideea imperială) și numeroasele capcane în care pot cădea autorii care, atașați fiind de modelele clasice, de valori tradiționale, nu percep la dimensiunea reală importanța pe care viața modernă o are în reconfigurarea tuturor ideilor și modelelor despre dezvoltare.

A preconiza, așa cum procedează eurasianiștii în general și slavofilii cu deosebire, desprinderea Rusiei de procesele integratoare moderne înseamnă implicit condamnarea acestei țări la rămânere în urmă, la conservarea, dacă nu la accentuarea decalajului dintre ea și lumea dezvoltată. Ni se pare absolut întemeiat îndemnul eurasianiștilor privind o întoarcere a Rusiei asupra ei însăși. Fără acest examen sincer și sever, nimic durabil nu se poate construi. O astfel de întoarcere, repetăm nu numai oportună, dar chiar imperativă, nu poate fi decât un moment, o etapă pregătitoare, un prilej de evaluare realistă, de definire a priorităților.

Un moment care capătă valoare dacă întemeiază ceva, dacă deschide un orizont de înaintare, dacă prefigurează o strategie orientată cu fața către viitor. A imagina procesul de dăltuire a viitorului doar în acești termeni, mai mult, a construi, în mod deliberat, a fundamenta o anume izolare a Rusiei prin desprinderea ei de tumultul vieții contemporane, ni se pare un demers fără consistență politică și fără valoare națională. Prin urmare, problema fundamentală a eurasianiștilor este că face din unicitatea Rusiei motiv și temei de izolare și nu punct de pornire pentru participarea cu summum-ul său de particularități la procesele de modernizare și dezvoltare contemporane, în afara cărora Rusia nu poate avea viitor politic cu adevărat.

Din această perspectivă, Zagorski avea dreptate să sublinieze: “Rafinatul concept de a clădi punți între civilizațiile vestice și estice pare lipsit de sens. Cine trebuie legat de cine? Germania cu Japonia sau Franța cu Taiwanul? Legăturile dintre ele și sintezele lor au început cu mult timp în urmă, fără nici o participare a Rusiei care nu poate nici să diminueze, nici să adauge ceva la această sinteză înțepenindu-se în unicitatea sa (subl. ns.). Tot ce poate face este ori să se alăture sintezei, ori să rămână în afara ei ca în trecut.

Dar conceptul construirii unei punți este nu numai neconstructiv, el este reacționar, pentru că aspiră lent să ne imprime cu forța în minți ideea că democrația este improprie Rusiei, așa cum piața ar fi incompatibilă cu unicitatea noastră”. Am dori să mai menționăm o situație care sugerează rolul de-a dreptul catastrofal pe care izolarea - sub orice formă - îl poate avea în evoluția unui stat. În anii 80, literatura americană de specialitate era profund marcată de amenințarea economică pe care o reprezenta Japonia, întruchipată între altele și în capacitatea produselor nipone de a concura pe cele americane chiar pe propria lor piață.

Era evident că economia japoneză nu s-ar fi putut dezvolta așa de rapid fără imensa piață americană, că orice tentativă de închidere a barierelor vamale nord- americane ar fi putut să însemne o înăbușire a economiei nipone care ar fi fost lipsită de principala sa piață de export. Au fost analiști – și nu puțini - care au îndemnat la adoptarea acestei măsuri. Alte voci au atras însă atenția că o asemenea măsură ar însemna începutul unei perioade de autoizolare tehnologică, extrem de costisitoare. În cele din urmă au avut câștig de cauză pozițiile care susțineau că soluția nu poate fi în nici un caz protecționismul, ci ridicarea competitivității economice, că autoizolarea înseamnă practic un gen de sinucidere lentă.

Experiența istorică arată că orice proces de izolare condamnă ineluctabil la rămânere în urmă. China a fost mult timp un adevărat avanpost al civilizației antice și medievale. Decăderea a început odată cu izolarea sa de lume și de fluxurile civilizației acelei perioade.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.