Etologie

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Etologie

1) Definirea etologiei-1 ora
2) Comportamentul alimentar-3 ore
Tipuri de relaţii-vol. 9
3) Comportamentul de apărare-4 ore
Tipuri de apărare-vol. 6
4) Comportamentul colectiv-4 ore
5) Comunicarea în lumea vie-5 ore
Limbajul- vol. 8.

1) Comportamentul sexual -5 ore-vol. 8
2) Construcţia de adăposturi-3 ore-vol. 5
3) Locomoţia la animale-4 ore-vol. 7
4) Ritmuri biologice- 2 ore
5) Completare- 1 oră:
-Varietatea lumii vii- vol.2
-Limitele extreme ale vieţii-vol.4


Bibliografie: -Tudor Opriş-,,Enciclopedia pentru tineret" (vol.1-10);
- Tudor Opriş-,,BIOS" (vol.1-3).






ETOLOGIE



Definiţie: Ştiinţa care studiază forme ale comportamentelor caracteristice diferitor specii de organisme.


Formele principale de comportament
a) Comportamentul alimentar este primul.Apare la pui, fara experienţă anterioară.Instinctul depăşeşte experienţa.La mamifere şi om, puiul este neajutorat, parazit, deci trebuie ajutat pentru procurarea hranei.
b) Comportamentul de apărare este forme de supravieţuire prin fugă a unor specii sau de ascundere în mediu. Insectele şi şopârlele îşi lasă un picior sau coada pe câmpul de luptă.
c) Comportamentul sexual apare la adult. La unele insecte e doar o zi sau câteva ore.Dar la multe animale viaţa sexuală este periodică, femela primeşte masculul doar în anumite perioade ale anului ( rut, dansuri nupţiale, etc.). Masculul parcurge mari distanţe pentru a găsi partenera şi ea îl primeşte sau nu. Ţânţarii emit ultrasunete , fluturii găsesc femela la zeci de km. Datorită mirosului emis de glandele sexuale femele.
d) Comportamentul social (colectiv) asigură organizarea în familii de albine, colonii de bureţi, stoluri de păsări, cîrduri de pinguini, bancuri de peşti, turme de elefanţi, cirezi de copitate, a animalelor sociale, coloniale. Ex: Ce este un animal colonial? Poate trăi singur?
Există forme de comunicare (limbaje diferite)
Ierarhie socială ( conducători, luptători, lucrători,etc.)
Apar comportamente de învăţare ce sunt şi la unele solitare, dar majoritatea le au cele sociale, unde învăţarea e mai puternică decât instinctul.
Procesul de învăţare este general, realizat printr-un mecanism neurofiziologic în creier, ca urmare a situaţiilor trăite de individ.
Alte forme: migraţii, marşuri, invazii, sinucideri în masă, etc.
Locomoţia : forme de deplasare
Modul de construcţie a adăposturilor : construcţii bizare din diverse materiale , dar necesare pentru fiecare specie.




Capitol II: COMPORTAMENTUL DE APĂRARE
Tipuri de relaţii în lumea vie:
1) cooperarea:
-asociaţii pentru hrănire
-asociaţii pentru adăpost, protecţie;
-asociaţii pentru înmulţire şi răspândire a seminţelor (urmaşilor);
1) parazitism:
-viermi, bacterii patogene;
-viermi paraziţi;
-insecte şi acarieni paraziţi;
3) prădătorismul.

..............................................................................................................................

1. Cooperarea:

a) asociaţii pentru hrănire: ,,vacile furnicilor": insecte coloniale, furnicile sunt zeci, sute de mii în muşuroi. Hrana lor e asigurată prin SIMBIOZĂ cu păduchii de plante- afidele, ce se înmulţesc rapid şi pot fi îngrijiţi de furnici.
Afidele consumă seva plantelor, de aceea furnicile transportă aceşti păduchi pe plante , le construiesc adăposturi sau le adună sub pământ, aducându-le hrană vegetală.
De ce această grijă? Excrementele afidelor sunt bogate în zaharuri dulci, apreciate de furnici şi culese ca nişte picături dulci de pe abdomenul afidelor. Remarcabilă organizarea furnicilor-Se observă o dezvoltare a producţiei afidelor.
-Prietenia ciupercă-frunză: Furnica roşie braziliană duce frunze în gropi unde există ciuperci crescute de acestea. Furnicile muşcă locul pe unde ar ieşi pălăria ciupercii şi în loc iese o mică umflătură hrănitoare, proteică, consumată de furnici.
-Galele arborilor: Provocate de înţepăturile insectelor(viespi), aceste căsuţe rotunde ocrotesc larvele lor. Beneficiază: -insecta că are adăpost; - copacul este ocrotit şi ocolit de alte omizi dăunătoare.
b) asociaţii pentru adăpost şi hrănire:
-Pagurul şi actinia: Pagurul, un răcuşor pustnic se ascunde într-o cochilie goală găsită, căci corpul lui este moale. Ca să se poată hrăni are nevoie de un ajutor de seamă: o actinie cu braţe usturătoare cum au anemonele de mare, este pusă de rac deasupra cochiliei.Beneficiază: -pagurul nu e atacat de duşmani din cauza actiniei; -actinia consumă resturile de la masa racului, căci fără deplasarea racului, ar muri.
-Furnicile se ascund în tulpina unor mărăcini, spini pentru adăpost, iar planta este apărată de alţi dăunători şi în plus seminţele ei sunt duse şi în alte locuri pentru răspândire.
-Peştii de coral se ascund printre:
-tentaculele unei anemone de mare, sau tentaculele unei meduze, pentru apărare.
-Peştii sanitari frumoşi decoraţi intră în gura unor peşti de temut pentru a curăţa de paraziţi dintre dinţi, etc.
-De asemenea curăţă de viermi spinarea rinocerilor şi a hipopotamilor, care le lasă şi nu le alungă.
c) Asociaţii pentru înmulţire şi răspândirea urmaşilor Florile colorate şi frumos mirositoare atrag insectele şi alte animale care răspândesc polenul florilor.
- Unele flori au locaş special pentru ,,primirea" unor bondari;
- Unele au capcane florale ce obligă insectele pentru a lua polen;
- Păsările răspândesc seminţele unor plante ce sunt adăpostite în fructe gustoase şi colorate;
Astfel seminţele sunt eliberate intacte prin excrementele digerate sau şterse cu ciocul de ramuri (vâsc).
2) Parazitismul : Parazitul consumă sucul sau altă hrană produsă de gazdă, dar fără să o omoare brusc.
Ei sunt: ectoparaziţi - artropode turtite, late, purici, ploşniţe, căpuşe, ţânţari, etc.
endoparaziţi - protozoare, viermi (tenia).
Paraziţii sunt : facultativi şi/sau obligatorii.
Fiecare parazit este specific gazdei. Nu se poate adapta pe altă gazdă.Există unii ce trăiesc şi la alte gazde: viermele de gălbează.
Nici paraziţii nu scapă: şi ei sunt atacaţi de alţi paraziţi( ,,orice naş îşi are naşul").
- Virusul parazitează celulele vii ale organismelor(vegetale şi animale). Unele se pot apăra contra lui dar altele sunt afectate de turbare, gripă, variolă, virusul tutunului, poliomielită, etc.
- Bacterii: microorganisme mici: periculoase prin toxinele lor, ce otrăvesc celulele gazdelor : dalac, scarlatină, gonoree, TBC, holeră, difterie, ciumă, sifilis, febră galbenă, tifos.
- Ciuperci : Nutriţie heterotrofă: ciuperci microscopice: distrug plantele, -distrug agenţii patogeni, acestea sunt folositoare pentru că inving bolile.
- Viermii : tenia(viermele lat), limbricul, oxiurii, din intestinele mamiferelor.
3) Prădătorismul : Relaţia PRADĂ- PRĂDĂTOR, sau victimă-agresor, ex:
-caracatiţe şi sepii consumă peşti;
- păianjenii uriaşi (8cm) tropicali, consumă peşti, broaşte, păsări.
-,,leul furnicilor"- păianjen ce aşteaptă furnicile în fundul unei gropi de nisip.
- păianjenii fabrică pânza pentru zburătoare.
- prădătorii pot fi prieteni cu omul: -păsări răpitoare consumă rozătoare dăunătoare; - şopârlele consumă insecte dăunătoare; - mangustele distrug şerpii.
- de obicei prada (victima) este bolnavă, slabă sau bătrână.
- prin eliminarea acestora creşte vitalitatea populaţiei rămase şi se menţine un echilibru al acestei relaţii.
- prădătorul e un factor de selecţie , evoluţie şi adaptare.
- cei mai mici prădători: parameciul -cu cilii lui îşi goneşte prada către gura lui (acestui organism) astfel ,,curăţă" apa de microbi.
- medizele uriaşe consumă peşti mici neutralizându-i cu tentaculele urzicante.
- de sub abdomenul păianjenului se secretă firele lipicioase ale pânzei pentru capturarea prăzii, dar folosesc şi pentru protecţia ouălor lui.
- peştii din adâncurile întunecate ale mării atrag cu luminiţe situate sub ochi sau pe corp, alţi peştişori sunt victime.
- în Africa şi Asia unele Şopârle (Gecko) sunt introduse în case pentru a mânca gândacii de bucătărie.


COMPORTAMENTUL DE APĂRARE

Definiţie: Reprezintă totalitatea formelor de apărare pe care le au animalele în luptă cu agresorii sau cu condiţiile grele de mediu.

a) Apărarea pasivă :
-arme albe : gândacul lui Hercule tropical (cleşti) , nasicornul, rădaşca, buhaiul de baltă au coarne tari şi tegument dur.;
- narvalul, neam de delfin are un sfredel de 2 m puternic, din caninul stâng;
- rinocerul indian- ,,buldozer viu" 2000 kg, 4 m, platoşe osoase, corn de 60 cm;
- rumegătoarele au coarne diferite redutabile, recordul: elanii uriaşi din Alaska;
- elefanţii africani au colţi ce ajung la 3 m lungime şi 100 kg;
- mistreţii au colţi ca nişte pumnale;
- racii au cleşti redutabili.
- carcase protectoare - cochiliile melcilor şi scoicilor sunt scuturi de protecţie;
- plăcile osoase de pe corpul unor peşti;
- carapacele ţestoaselor.
- platoşe spinoase - la unii melci au spini ascuţiţi;
- şopârle cu ţepi pe corp şi coadă;
- aricii- perie deasă de ţepi- se strâng ghem;
- porcul spinos zburleşte spinii otrăvitori.
b) Apărarea prin protecţie chimică :
- substanţe defensive - insecte urzicătoare: cantarida- de culoare verde, secretă pe abdomen o substanţă- cantaridină;
- unele insecte secretă sânge otrăvitor pe corp sau picioare;
- termitele secretă o substanţă cleioasă pe adversar;
- gândacul bombardier elimină o salvă pocnitoare asupra agresorului, intimidându-l.
- bici urzicător - al meduzei sunt braţele urzicatoare cu care paralizează prada;
- toxine puternice - veninul găsit la:
- caracatiţa cu inele albastre;
- scorpionul imperial 20 cm omoară un animal de vreo 20 kg;
- miriapodul secretă KCN pe corp alungând furnicile, singur este imun la propriul venin;
- văduva neagră- păianjen negru cu pete roşii pe abdomen (la noi- în deltă) nu provoacă moartea, ci dureri mari;
- păianjenul păros 4cm- ,,tarentula" oamenii dansează;
- albina elimină cu acul şi glanda de venin dar numai viespea îşi retrage acul;
- rechinii au spini toxici 40 cm în coadă (pisica de mare);
- broscuţa râioasă columbiană secretă otravă puternică pentru om pe tegument;
- o treime din şerpi , cam 400 specii sunt otrăvitori (America, Australia). La noi vipera cu cruce, vipera cu corn, vipera mediteraneană, care au venin împins prin canalul dintelui ca o seringă. Lichidul este limpede, vâscos, galben sau verde, fără miros- substanţa viperină- atacă Sistemul Nervos sau Circulator. Scăparea de venin se face cu antidot. Azi veninul este medicament pentru farmacii.
- mirosuri respingătoare :
- ursul fuge de cadavre;
- ploşniţe puturoase elimină substanţe neplăcute ce provoacă repulsie;
- molia roşie şi alţi fluturi frumoşi elimină aceste substanţe;
- pupăza tapetează cuibul cu excrementele ei;
- cerbul moscat elimină în perioada împerecherii un miros persistent şi neplăcut ca să atragă masculii pentru luptă (mosc);
- vulpea elimină o urină puturoasă pentru a avea de+a gata o vizuină, din care l+a alungat astfel pe bursuc (animal foarte curat);
c) Apărarea prin atitudini şi reacţii neaşteptate:
- chipuri înspăimântătoare- măşti sperietoare;
- fluturii nocturni au desen pe aripi care imită ochii de bufniţă pentru a alunga duşmanii;
- şopârle cu chipuri urâte- plicuri ale pielii care se desfăşoară lângă gură- monstru (şopârla gulerată);
- iguanele atacate îşi umflă gâtul colorat apărând mai înspăimântător;
-Simularea morţii:
- prefacerea morţii : omizi şi gândaci iau aspectul de mort- moarte aparentă- tanatoză-1,5 min-o oră;
-buburuzele se strâng pentru 1-2 min cu picioare şi fălci strânse;
- şerpii sunt rigizi (ficşi) pentru a hipnotiza prada apoi fulgerător se aruncă asupra ei;
- felinele le fel aşteaptă ore în şir nemişcate prada;
-Şocul electric- unii peşti paralizează sau ucid prada sau atacatorii;
- somnul electric din Nil (30-50 cm);
« mai multe referate din Biologie