Etica lu Marx - Teoria morala a istoricismului

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Etica lu Marx - Teoria morala a istoricismului

"FiloAZzofii nu au facut decit sa interpreteze lumea in diferite moduri; important este insa de a o schimba." Exista insa si multe alte pasaje care vadesc aceeasi tendinta "activista"; indeosebi cele in care Marx vorbeste despre socialism ca despre "imperiul libertatii", un imperiu unde omul urmeaza sa devina "stapin al propriului sau mediu social".

Marx concepea socialismul ca pe o perioada in care sintem in mare masura liberi de fortele irationale care determina acum vietile noastre si in care ratiunea umana poate sa controleze activ relatiile dintre oameni. Judecind dupa toate acestea si dupa atituAZdinea morala si emotionala generala a lui Marx, nu ma pot indoi ca. daca ar fi fost pus in fata alternativei "sa fim creatorii propriului nostru destin ori sa ne multumim a fi pro fetii luil", el ar fi decis sa fie un creator, si nu un simplu profet.

Dar, dupa cum stim deja. aceste puternice tendinte "activiste" ale lui Marx sint contracarate de istoricismul sau. Sub influenta acestuia, el a devenit in principal un profet. A decis ca, cel putin in conditiile capitalismului, trebuie sa ne supunem "legilor inexorabile" si faptului ca tot ce putem face este "sa scurtam si sa usuram durerile facerii" inerente "fazelor naturale ale dezvoltarii"6.

Exista o adevarata prapastie intre activismul lui Marx si istoricismul sau, prapastie pe care o mareste si mai mult doctrina sa ca sintem nevoiti sa ne supunem fortelor pur irationale ale istoriei. Caci de vreme ce a denuntat drept utopica orice incercare de a face uz de ratiunea noastra pentru planificarea viitorului, inseamna ca ratiunea nu joaca nici un rol in realizarea unei lumi mai rezonabile. Eu cred ca o asemenea viziune este de nesustinut si ca duce inevitabil la mistiAZcism.

Trebuie sa admit insa ca pare sa existe o posibilitate teoretica de a arunca o punte peste aceasta prapastie, desi nu consider trainica aceasta punte. Este vorba de teoria morala istoricista a lui Marx si Engels7, schitata doar in linii mari in scrierile lor.
Nefiind dispusi sa admita ca propriile lor idei etice ar fi in vreun sens ultime si auto-justificante. Marx si Engels preferau sa priveasca scopurile lor umanitare in lumina unei teorii care le explica drept produsul sau reflectarea imprejurarilor sociale.

Teoria lor poate fi descrisa dupa cum urmeaza. Daca un reformator social sau un revolutionar se crede inspirat de ura fata de "nedreptate" si de devoAZtamentul fata de "dreptate", el este in mare parte victima unei iluzie(ca orice alt om. de pilda un apologet al vechii orinduiri). Sau. pentru a vorbi mai precis, ideile sale morale despre "dreptate" si "nedreptate" sint produse secundare ale dezvoltarii sociale si istorice, insa produse de un fel important, deoarece fac parte din mecanismul prin care are loc dezvoltarea.

Ca sa ilustram aceasta precizare: exista intotdeauna cel putin doua idei despre "dreptate" (sau despre "libertate" sau despre "egalitate"), foarte diferite intre ele. Una este ideea despre "dreptate" asa cum o intelege clasa dominanta, iar cealalta, aceeasi idee asa cum o intelege clasa asuprita. Aceste idei sint, fireste, produse ale situatiei de clasa, dar in acelasi timp ele joaca un rol important in lupta de clasa, oferind fiecareia din parti acea constiinta curata de care are nevoie pentru a lupta.

Aceasta teorie a moralitatii poate fi caracterizata drept istoricista pentru ca sustine ca toate categoriile morale sint dependente de situatia istorica: ea este numita de obicei relativism istoric in domeniul eticii. Din acest punct de vedere, intrebarea daca este just sa se actioneze in cutare mod este o intrebare incompleta. IntreAZbarea completa ar suna astfel: Este oare just, in sensul moralitatii feudale din secolul al cincisprezecelea, sa se actioneze in cutare mod?

Sau. tot asa: Este oare just, in sensul moralei proletare din secolul al nouasprezecelea, sa se actioneze in cutare mod? Acest relativism istoric a fost formulat de Engels in felul urmator8: "Ce morala ni se propovaduieste astazi? Avem in primul rind morala crestina-feudala, mostenita din vremurile evlavioase de altadata, care la rindul ei se imparte, in esenta, intr-o religie catolica si una protestanta; nici in cadrul acestora nu lipsesc subimpartirile, care merg de la morala catolica-iezuita si de la cea ortodox-protestanta.

pina la morala mai ingaduitoare de nuanta iluminista. Alaturi de acestea figureaza morala moderna burgheza si, paralel, morala proletara a viitorului..."Dar acest asa-numit "relativism istoric" nu epuizeaza nicidecum caracterul istoricist al teoriei marxiste despre morala. Sa ne imaginam ca i-am putea intreba pe cei ce sustin o asemenea teorie, de exemplu pe Marx insusi:

De ce actionati asa cum actionati? De ce, bunaoara, considerati dezgustator si respingator sa va lasati mituiti de burghezie pentru a inceta activitatile voastre revolutionare? Nu cred ca lui Marx i-ar fi placut sa raspunda la o asemenea intrebare: probabil ca ar fi incercat s-o evite, spunind. eventual, ca actioneaza asa cum ii place sau cum se simte imboldit. « mai multe referate din Istorie