Epoca marilor reforme

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.71

nivel: Liceu

Organizarea alegerilor locale si mai cu seama a alegerilor de deputati tru noua Camera (24-25 noiembrie 1864) au confirmat succesul deosebit al ptilor politicii autoritare a lui Alexandru I. Cuza, care ingaduise infaptuirea noi legi electorale si a legii rurale paralel cu continuarea programului de rme.

Pana la sfarsitul anului 1864 era adoptata, intre altele, legea introducerii dm[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Epoca marilor reforme

Organizarea alegerilor locale si mai cu seama a alegerilor de deputati tru noua Camera (24-25 noiembrie 1864) au confirmat succesul deosebit al ptilor politicii autoritare a lui Alexandru I. Cuza, care ingaduise infaptuirea noi legi electorale si a legii rurale paralel cu continuarea programului de rme.

Pana la sfarsitul anului 1864 era adoptata, intre altele, legea introducerii dmului de unitati si masuri metrice (septembrie), era infiintata Scoala de uri si sosele, in fine, erau decretate legea instructiunii (25 noiem-H decembrie), legea organizarii armatei (27 noiembrie/9 decembrie) si se pta codul civil (16 decembrie). Este de remarcat ca in Romania, intre primele din Europa, instructiunea de 4 ani devenea gratuita si obligatorie.

Codul civil, irui model fusesera precedentele napoleonian si cel italian, introducea casa-i si divortul civil, ambele obligatorii, si crea posibilitatea impamantenirii tate prin acordarea de drepturi politice locuitorilor evrei ai tarii.Noua Camera, intr-o componenta mult schimbata fata de cea precedenta,deschis la 18 decembrie 1864. Fapt cu totul exceptional, se va reusi pentru ia oara votarea anticipata a bugetului pe anul urmator. "

Din pacate, instalarea noilor corpuri legislative, a caror atitudine nu mai sa fi in nici intr-un fel ostila domnului si guvernului sau, a coincis si cu jriorarea raporturilor dintre Alexandru I. Cuza si M. Kogalniceanu. Turneul nfal al primului ministru-in Oltenia, in august-septembrie 1864, fusese rau rpretat in anturajul principelui. Desi pretutindeni M. Kogalniceanu a subliniat itele lui Alexandru I. Cuza in infaptuirea politicii de reforme a statului, esul sau personal n-a putut fi trecut cu vederea.

S-au adaugat, in timp, o ia de animozitati personale cu membri ai guvernului sau persoane apropiate inului, totul culminand cu demisia primului ministru la 26 ianuarie 1865, pe j Alexandru I. Cuza a primit-o imediat. Era, incontestabil, o greseala politica; andul colaboratorilor sai nu se gasea nici o alta personalitate de talia lectuala si politica a fostului sau prim sfetnic.

Ramaneau nerealizate, datorita, in primul rand, opozitiei Portii, mai multe ecte pentru care Alexandru I. Cuza se aratase foarte insistent. Astfel, statul i castigat dreptul de a acorda decoratii si alte distinctii si nu s-a putut institui ieda nationala, romanatul. in aceasta situatie, pe teritoriul national aveau )t de circulatie monedele tarilor vecine, leul fiind o valoare de calcul si nu un imn financiar specific.

Anii 1885-1866. Declinul domniei lui Cuza si indepartarea sa, ia 11 uarie 1866. Stabilizarea temporara a situatiei politice si-a aratat, pentru o rta perioada, efectele atat inauntrul tarii, cat si in relatiile noastre externe, s doua camere au votat legea privind numirea de catre domn a mitropoli-si episcopilor, care, firesc, a provocat o mare emotie la Constantinopol. asta masura, cu caracter de autocefalie pentru Biserica Romana, era un alt semn ansolidarii treptate a statului national si al aspiratiei sale spre independenta.

Oarecum impotriva cursului pe care viata politica romaneasca il luase in lavara anului anterior, opozitia, lipsita de posibilitatea de a se exprima par-entar sau in presa din tara, a declansat o noua campanie impotriva dom-ii, fiind alertata de adoptarea de catre Alexandru I. Cuza a primului dintre fiii naturali, semn, in opinia unora, ca ar dori sa devina rege si sa instituie o istie. Fie rau informat, fie convins ca forta reala a opozitiei este neinsemnata,domnul s-a retras o perioada din viata publica, plecand la un tratament balnear la Ems, in Germania.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.