Epistemologia

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Epistemologia

Referat despre Epistemologia
Francisco Pizzaro a fost spaniolul analfabet care a cucerit Imperiul Incas, dovedindu-se un adevarat geniu militar, de o eficienta fantastica : a invins un imperiu populat de 6 milioane de oameni cu o armata de 180 de soldati. Thomas Edison, considerat retardat de catre profesorii sai, a brevetat peste 1000 de inventii separate mai tarziu.
Abordarea externalista reduce stiinta la un "epifenomen" al conditiilor social-economice.

Corecta este abordarea integralista, abordarile precedente pacatuiesc prin neglijarea interactiunii dintre sferele materiale si spirituale, medierea fina, multinivelara dintre continutul cognitiv si cadrele sociale ale cunosterii. Este admirabil ca in epoca noastra accesul la cunoastere nu este restrictionat, dar supraproductia in domeniu, suprasaturatia "pietei" a generat "criza cunoasterii".

Colapsul cunoasterii este cauzat de lipsa de educatie, de discernamant a consumatorilor, de autodidactism inainte de "formarea elementara".
Internetul este o forma de cunoastere care ofera o "paleta diversificata" de produse. Anumite referate, eseuri contin atat greseli de ortografie, dar si de logica sau erori stiintifice! Consumatorul neavizat isi va insusi acest produs fara discernamant! St. Toulnin a inlocuit dihotonia traditionala a epistemologiei prin observatia de netagaduit conform careia "istoria ideilor" se coreleaza cu "istoria omenirii".

El a inlocuit opozitia transanta cognitiv-social prin :
- descompunerea cunosterii stiintifice
- urmarirea evolutiei "disciplinelor intelectuale"
- unificarea parametrilor social - institutionali cu cei istorici si cognitivi intr-un model evolutionist al "intreprinderilor stiintifice".

Comunitatile stiintifice sunt grupuri de oameni ce produc lucruri sau teorii stiintifice. Teoriile stiintifice se schimba in timp si au implicatii pragmatice cand produsele "cooperativei stiintifice" au valoare pentru societate. Marx definea cunoasterea stiintifica "munca universala", pentru ca roadele cunoasterii stiintifice se raporteaza la societate, nu la individul abstract, iar tezaurul de cunostinte este "folclorul umanitatii", multe produse au avut autori anonimi si colectivi in acelasi timp!

Bldise Pascal denunta vanitatea stiintelor, plasand la locul cuvenit morala : "stiinta lucrurilor exterioare nu ma va consola in timpuri de intristare sau de ignoranta a moralei, dar stiinta moralei ma va consola intotdeauna de necunoasterea stiintelor exterioare"
Cunoasterea vitala este deschisa, fara contur. John Locke afirma ca experienta este izvorul ce adapa materialele ratiunii si ale cunoasterii.

Thurow plaseaza cunoasterea pe locul al doilea al placilor tectonice care au generat geomodernitatea.
"Aceste cinci placi tectonice au fost :
1. sfarsitul comunismului
2. industrii ale fortei creierului
3. demografie galopanta (?!)
4. economie globala
5. nu exista dominanta economica, politica sau militara"

Lumea a devenit un singur loc, gratie globalizarii, iar cunoasterea circula cu viteza luminii prin intermediul internetului.
Epistemologia contemporana seamana postmodernismului prin demolarea compartimentelor si a departamentelor, prin estomparea liniilor de demarcatie.

Cunoasterea cunoaste actualmente "gloria globalizarii". Mircea Malita defineste globalizarea drept "reteaua retelelor prin care curg neincetat bunuri, servicii, capitaluri si persoane"

Exista un capital al ideilor in care se investeste enorm in statele dezvoltate! In anumite state, "cercetarea" este Cenusareasa societatii.
Statele nu sunt vectorii globalizarii, ci principalii agenti ai acesteia sunt bancile, companiile comerciale, centrele de inovare si cercetare si noile tehnologii.

Toffler observa ca in lume coexista trei forme de societati :
1 - traditional-agrare
2 - modern industriale
3 - informatizare

Cunoasterea a contribuit la edificarea acestor tipuri de societati!
Cunoasterea a debutat odata cu aparitia primei unelte perfectionate : "piatra ascutita" , servind ca arma la vanatoare sau sapa. Descoperirea focului si fierberea primei bucati de carne sunt forme de cunoastere care au reprezentat trepte ale civilizatiei umane!

Relatia dintre stiinta si societate se reflecta in natura criteriilor pentru alegerea domeniilor si problemelor de cercetare. Cele interne sunt de natura profesionala, iar criteriile externe sunt stabilite in functie de : valoarea tehnologica, valoarea stiintifica si valoarea sociala. Leibniz clasifica pertinent cunoasterea in : clara si obscura ; confuza si distincta ; simbolica si intuitiva.

Gandirea oarba sau simbolica este utilizata in algebra si aritmetica.
David Hume denunta "orgoliul nefondat" in cercetare, posluand : "un om se face vinovat de o aroganta de neiertat, daca, atunci cand in cercetarile sale i-a scapat un argument, conclude ca acesta nu exista"
Epistemologia contemporana are rolul de a sesiza consensul imperios intre omul de stiinta individual, abstract, idealizat, constrans de logica si de experienta si factorii sociali, grupul oamenilor de stiinta si factorii pragmatici. « mai multe referate din Filosofie