Enigma Otiliei - G. Calinescu - Romanul de tip balzacian (perioada interbelica)

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Enigma Otiliei - G. Calinescu - Romanul de tip balzacian (perioada interbelica)

Conceptia lui despre roman:
G.C. se afirma ca romancier in perioada culturala de maxima inflorire a speciei(perioada interbelica), pe fundalul numeroaselor teorii polemice despre cum trebuie sa se faca un roman la noi, apartinand lui Eugen Lovinescu(care insista pe modernismul abstract),pe Garabet Ibraileanu(care stabileste linia de demarcatie intre romanul de creatie si romanul de analiza), Camil Petrescu (adept al metodei prousiene, bazata pe tipul subiectiv si memoria involuntara).

La acestea,G. C. adauga o teorie personala aflata in consonanta, ori in polemica, astfel critica respinge ideea sincronizarii obligatorii a literaturii cu filosofia si psihologia epocii:" literatura nu este in legatura cu psihologia, ci cu sufletul uman". Sustine ideea romanului modern si a originalitatii:" ceea ce confera originalitate unui roman,nu este metoda ( balzacian, tolstoian, stendhalian sau prousian), ci realismul fundamental,experienta din viata reala. In spiritul epocii si GC. promoveaza romanul de analiza psihologica, dar in practica adopta balzacianismul.

"Enigma Otiliei", este cel de-al doilea roman al lui GC., dupa "Cartea nuntii",publicat in 1938; este un roman de tip balzacian,care imbina elemente clasice (construirea de caractere,elemente de simetrie),cu elemente romantice (iubirea ideala dintre Felix si Otilia, imaginea turmelor de bivoli din Baragan), si elemente moderne apartinand noului roman (studiul psihologiilor aflate la limita dintre normal si anormal, declinul alinic al individului,degenerarea psihica, consecintele ereditatii etc.)

Elemente balzaciene
Dintre elementele balzaciene, se evidentiaza tema (mostenirea, paternitatea, aspecte din viata burgheziei la inceputul sec. XX), descrierile ample de strazi, arhitectura cladirilor, interioare, elemente de mobilier sau operele de arta plastice ce le impodobesc, vestimentatie, fizionomii, etc; prin tehnica detaliilor veridice; crearea de tipologii cu o dominanta de caracter: avarul, parvenitul, fata batrana, baba absoluta, cele mai multe de circulatie universala; adaptarea tehnicii narative de fixare precisa a caracterelor in timp si spatiu(oras, casa).

Titlul initial al romanului "Parintii Otiliei" are in vedere ideea paternitatii, in determinismul ei complex de ordin social, economic, etic si estetic: pentru orfana Otilia Marculescu, toate celelalte personaje aflate intr-o aparenta relatie de rudenie prin actiunile lor constituie niste "parinti" care-I hotarasc in chip nefast destinul. Privit din acest punct de vedere romanul devine o satira vehementa la adresa familiei burgheze, in care relatiile dintre parinti si copii se degradeaza sub puterea mistificatoare a averii.

Din punct de vedere tematic,romanul dezvaluie, la modul balzacian, pe de o parte, aspecte din viata burgheziei bucurestene din anii premergatori Primului Razboi Mondial prin modul in care puterea banului altereaza monstruos umanitatea, iar pe de alta parte lupta pentru mostenirea averii lui Costache Giurgiuveanu. Ritmul naratiunii este lent, conflictul fiind determinat in principal, de incercarile membrilor clanului Tulea, de a pune mana pe mostenire.
Incipit. Repere spatio temporale.

Romanul debuteaza in maniera balzaciana, cu fixarea precisa temporala si spatiala a actiunii, care incepe intr-o seara de iulie 1909, in Bucurestiul interbelic, pe strada Antim.Cititorul descinde din spatiul real in universul fictional creat, odata cu tanarul Felix, personaj martor si actor, care, ajungand in Bucuresti, pentru prima data, patrunzand intr-o lume necunoscuta, parcurge,asemenea unui neofit, un drum firesc de initiere. Din acest punct de vedere, opera poate fi considerata un bildungsroman, care urmareste etapele maturizarii adolescentului Felix Sima, care se initiaza in suferinte si esecuri brutale in patimile erosului, dar si in mecanismele subtile ale perversei lumi burgheze in care trebuie sa supravietuiasca.

Cele mai multe realitati ale romanului sunt vazute prin ochii eroului- martor Felix Sima, fiul doctorului defunct Iosif Sima si proaspat absolvent al liceului Internat din Iasi, care vine in casa tutorelui sau, Costache Giurgiuveanu,din Bucuresti cu scopul de a urma Facultatea de Medicina. Aici patrunde intr-o lume apriga, fara instinct de rudenie, care-l dezgusta si-l ambitioneaza si mai mult in hotararea lui de a deveni o celebritate in lumea medicala, depasind in acest fel meschinaria si superficialitatea acestei lumi decadente.

Ca si celelalte romane calinesciene, conflictul si personajele se definesc din prima secventa scenica, in cadrul unei reuniuni de familie (jocul de carti din casa lui Giurgiuveanu, joc la care participa intreg clanul Tulea, care-l integreaza si pe Stanica Ratiu, dar si pe mosierul rafinat, dispus sa piarda cu usurinta sume mari la poker, Leonida Pascalopol).Procedeul prezentarii de la inceput, pe o scena aglomerata a personajelor semnificative, l-am intalnit si in alte creatii ale secolului XX (hora duminicala din romanul "Ion", sau scena cinei din "Morometii").

In casa din strada Antim, "o caricatura in moloz a unei strazi italiene", locuinta derapanata, nerestaurata, aflata intre paragina si ruine, protagonistii jucau in fiecare seara carti si orice intrus sau necunoscator care asista la aceasta scena realizeaza cu usurinta ca intre Aglae Tulea si fratele ei, Costache Giurgiuveanu, exista o stare tensionata evidenta.
« mai multe referate din Romana