Eminescu si Macedonski

7x puncte

categorie: Romana

nota: 10.00

nivel: Liceu

Relatia geniului cu societatea e si subiectul Scrisorilor, Scrisoarea III dezvolta imaginea geniului militar, intruchipat de Mircea cel Batran. Acesta e nu numai inzestrat cu talent de conducator, dar e mai ales un model de contopire a individualitatii sale, cu dorintele ei, cu aspiratia de libertate si nazuinta de neatarnare a poporului roman. Conducatorul, poporul si natura, insufletiti de senti[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Eminescu si Macedonski

Relatia geniului cu societatea e si subiectul Scrisorilor, Scrisoarea III dezvolta imaginea geniului militar, intruchipat de Mircea cel Batran. Acesta e nu numai inzestrat cu talent de conducator, dar e mai ales un model de contopire a individualitatii sale, cu dorintele ei, cu aspiratia de libertate si nazuinta de neatarnare a poporului roman. Conducatorul, poporul si natura, insufletiti de sentimentul patriotic al apartenentei la pamantul si neamul daco-romanilor vor constitui un zid insurmontabil in calea cotropitorilor.

Scrisoarea IV infatiseaza geniul in ipostaza de indragostit ce vede in femeia iubita un ideal, un mijloc de accedere in zona inefabilului. Dar in mijlocul unui univers ce sta sub semnul curgerii eterne , un univers in care nimic nu dureaza, ci se transforma (raul este Demiurg - curgerea e suveran eterna, desi undele sunt trecatoare) indragostitul se loveste in cautarea patimasa a esentei fiintei iubite de conventiile sociale, de zdrobitoarea lipsa de intimitate pe care o confera conditia de om in contact cu societatea:

Sentimentul dominant e de adoratie ca forma elevata a temei iubirii (Privirea-ti adorata / Asupra-ne coboara), fiindca adreseaza Preasfinta Fecioara este ocrotitoarea poporului roman, este Maica noastra Preacurata, prin care trebuie sa dobandim cea de-a doua nastere din Duh Sfant (Ingenunchiem rugandu-te).

Erotica la Macedonski nu este expresia unui sentiment suav melancolic, care se multumeste cu un suras usor sau o delicata strangere de mana. Iubirea lui e, dimpotriva, o dezlantuire de forte elementare, care se manifesta brutal si la care se mai adauga si satisfactia unui desavarsit triumf. Iubirea e un act creator de viata pe care poetul o soarbe cu o sete niciodata potolita, asa cum patima apare in poezii ca Stepa sau Faunul (volumul Excelsior).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.