Elisabeta si marea

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.71

nivel: Facultate

Oricum ar fi, toate intinderile descoperite la vest de aceasta linie vor fi spaniole, cele de la est portugheze. Insemna ca Portugalia sa primeasca Africa si India, iar Spania toata America de Sud, in afara de Brazilia. Portugalia isi construi, asadar, un imperiu de la Golful Persic pana in Malaezia, si caracele177 incarcate cu tamaie inmiresmara portul Lisabonei.

Iar in ce-i prives[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Elisabeta si marea

Oricum ar fi, toate intinderile descoperite la vest de aceasta linie vor fi spaniole, cele de la est portugheze. Insemna ca Portugalia sa primeasca Africa si India, iar Spania toata America de Sud, in afara de Brazilia. Portugalia isi construi, asadar, un imperiu de la Golful Persic pana in Malaezia, si caracele177 incarcate cu tamaie inmiresmara portul Lisabonei.

Iar in ce-i priveste pe spanioli, ei descoAZperisera ca intre Europa si India exista un continent fara moschee, fara bazare, fara arabi si fara inAZdieni, dar unde se dezvoltasera odinioara uluitoare civilizatii, in care minele de aur, de argint si de rubine faceau sa curga valuri de bogatie si unde imperii ca acela al lui Montezuma in Mexic, ca acela al incasilor in Peru adunasera comori prost pazite de popoare prost inarmate. Curand galioane178 inAZcarcate cu aur strabatura oceanul si bogatia regilor Spaniei crescu in mod fabulos.

II. Sub guvernarea Mariei Tudor, posesiunile lui Filip al II-lea nu puteau fi decat respectate. Dar acestea cuprindeau toata lumea. Prin provinciile sale italiene, regele Spaniei era stapanul MediteraAZnei, prin provinciile burgunde stapanea comertul flamand si gura Rinului, prin coloniile sale americane - cele mai bogate mine de aur si argint de pe glob. Puterea sa financiara si comerciala parea invincibila.

Comerciantilor englezi, siliti sa adulmece de la distanta uimitorul festin al regilor catolici, nu le ramanea decat o speranta. Deoarece Spania desAZcoperise o trecere prin sud-vest si Portugalia o treAZcere prin sud-est spre India, poate ca mai exista si o trecere prin nord-est sau nord-vest. Multa vreme au cautat-o navigatorii englezi. Chancellor o porni spre nord-est si nu descoperi decat drumul spre Moscova; Frobisher o porni spre nord-vest si se lovi de obstacolul banchizei polare.

III. Daca suveranii englezi nu indrazneau sa rupa cu redutabila SpaAZnie, daca Elisabeta insasi cerea ca in mod oficial nici un act de ostilitate sa nu se comita impotriva coloniilor spaniole, negustorii enAZglezi nu aveau nici un motiv sa respecte acordurile care ii excludeau din cele mai bogate regiuni ale lumii.

"Pirateria engleza era celebra inca de prin secolul al XV-lea; in secolul al XVI-lea ea atinse proportii patriotice". Limita dintre comert si piraAZterie era vag stabilita. Unele forme de piraterie erau legale. Un capi-tan care fusese pradat de un vas strain primea "scrisori de recunoasteAZre", care-l autorizau sa se despagubeasca de la oricare alt vas de aceeasi nationalitate. Chiar si curtile straine adAZmiteau aceste "scrisori de recunoastere" si tratau ca negustori pe posesorii lor, in loc sa-i spanzure ca pirati.

Marinarii englezi, proprietari ai unor nave inarmate cu tunuri, isi faceau o meserie vadita din jefuirea corabiilor portugheze care se inapoiau din India. Altii organizau raiduri profitabile in coloniile spaniole, unAZde intrau in concurenta cu corsarii franAZcezi, care aveau o mare experienAZta in astfel de inAZdeletniciri.

IV. John Hawkins, fiul unui armator din Plymouth, incerca primul sa substituie pirateriei un comert regulat cu coloniile spaniole. Negustor si, deopotriva, marinar, luase parte din adolescenta la expeditii pe coastele Guineei si invatase arta de a-i rapi pe negri, pe care-i vindea apoi la un pret bun in Insulele Canare. In 1562, lucrand pe cont propriu, furase un lot intreg de sclavi pe care i-a schimbat in coloniile spaniole pe ghimbir si zahar. "Prima sa calatorie facuse din el omul cel mai bogat din Plymouth, a doua - omul cel mai bogat din Anglia".

La a treia calatorie intra in portul spaniol San-Juan de Ulloa, ca sa se aprovizioneze. In timp ce se afla acolo, sosi si flota spaniola. HawAZkins nu era in stare sa lupte; incerca sa ajunga la o tranzactie, dar fu tratat ca inamic de viceregele spaniol. La intoarcere s-a dus sa se planga reginei. Elisabeta declara solemn in Consiliul sau ca HawAZkins fusese in culpa, ca posesiunile spaniole trebuiau respectate si ca marinarii care vor calca traAZtatele o vor face pe riscul lor. Dupa care il angaja pe vinovat in serviciul sau, aducandu-i mari elogii si-l facu vistiernicul flotei, careia el ii aduse experienta sa. Dar cu siguranta ca Spania si-ar fi pasAZtrat mult timp stapanirea asupra marii daca Francis Drake nu ar fi infruntat-o.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.