Elemente de redactare a textului jurnalistic

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Elemente de redactare a textului jurnalistic

Alegerea unor subiecte de interes pentru public si utilizarea unui limbaj familiar castiga increderea acestuia. Iar vitalitatea si dinamismul ce creeaza un impact puternic in randul cititorului decurg din prospetimea limbajului, a design-ului, si, nu in ultimul rand, a graficii.
Vestea cea buna este ca energia si dinamismul textului reprezinta cea mai simpla modalitate de a spori credibilitatea; vestea cea proasta este ca in practica aceste deziderate nu sunt tocmai usor de infaptuit. Jack Hart [1] considera ca textele de mare impact asupra publicului sunt construite pe baza unor tehnici specifice, din care se detaseaza ca importanta urmatoarele:

Mentinerea redusa a lungimii medii a propozitiei. Jurnalistii care vor sa capteze atentia nu construiesc prea des propozitii mai lungi de 17-20 de cuvinte, deoarece acestea sunt mai greu de citit si de inteles. Mai mult, pentru a pastra viu interesul cititorilor, ei variaza adesea lungimea propozitiei in cadrul articolului. Astfel, propozitiile ce contin explicatii sau/si descrieri pot merge pana la 30-35 de cuvinte - bineinteles cu conditia sa fie clare. Iar atunci cand vrem sa atragem neaparat atentia asupra unui lucru, cel mai puternic efect il au propozitiile scurte, cu mai putin de sase cuvinte, si adesea eliptice.

In tentativa de a sintetiza principalele reguli de redactare recunoscute in randul specialistilor, am apelat la manualul care, de la prima editie si pana astazi, a format nenumarati jurnalisti din SUA, si nu numai: The Elements of Style, avandu-i ca autori pe William Strunk Jr. si E.B White. Am selectat in continuare cele mai utilizate reguli de redactare, cu observatia ca enumerarea nu este exhaustiva, la fel cum regulile nu sunt "batute in cuie": ele sunt mai degraba recomandari, instrumente la indemana jurnalistilor, care trebuie nuantate, adaptate,atunci cand situatia o cere:

Urmati topica normala, fireasca a partilor de propozitie: plasati la inceput subiectul, urmat de predicat, si apoi de restul partilor de propozitie; in acest fel - daca subiectul si predicatul sunt bine definite chiar de la inceput - chiar si o propozitie foarte lunga poate avea claritate si forta.Utilizati verbele la diateza activa si la timpurile cele mai "tari": prezent si perfect compus; verbele puternice creeaza dinamism, actiune, fac economie de cuvinte si contureaza mult mai bine personajele; evitati acele adverbe de aproximare care se agata cu incapatanare de limbajul uzual: circa, aproximativ, oarecum, relativ, cumva, undeva etc.

Utilizati cu prudenta adverbele, ele pot "dilua" sensul verbului sau introduce repetitii redundante; in mod eronat, multi jurnalisti le folosesc pentru a intensifica anumite verbe, fara a realiza ca de multe ori, ele repeta sensul exprimat chiar de verb: "rafala a distrus complet salupele aflate in port"

Asezati cuvintele pe care vreti sa le accentuati sau sa le evidentiati fie la sfarsitul, fie la inceputul propozitiei, dar niciodata la mijloc. Desi, conform unei practici stravechi utilizate in retorica - multi specialisti recomanda plasarea cuvintelor emfatice la sfarsitul frazei, acelasi efect poate fi obtinut daca plasam cuvintele la inceput. Aceasta se datoreaza faptului ca, in scris, textul si cuvintele capata semnificatii aparte cu ajutorul punctuatiei: astfel, punctul la final de propozitie are functia de a atrage atentia - atat asupra ultimului cuvant al propozitiei incheiate, cat si asupra primului cuvant al propozitiei urmatoare.

Nu incalcati "teritoriul" cuvintelor, lasati cuvintelor-cheie spatiul necesar pentru a-si indeplini functia; aceasta inseamna sa nu neutralizati efectul unui cuvant puternic, de efect folosind imediat tot un termen puternic, altfel riscati sa diminuati semnificatia amandurora; similar, dupa utilizarea unui termen emfatic, evitati sa il repetati sau sa utilizati un cuvant din aceeasi familie, inafara cazului in care intentionati sa obtineti un anume efect. « mai multe referate din Romana