Elemente de argou si vorbire familiara

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Elemente de argou si vorbire familiara

In textele care nu apartin literaturii beletristice in sens strict, eleAZmentele familiare si, mai ales, cele argotice servesc, de obicei, ca expresie a dezaprobarii, a atitudinii ironice, a intentiei saAZtiAZrice. Le intilnim de obicei in relatarea faptului divers reprobaAZbil, in con-semnarea unor aspecte sociale neconstructive, in prezentarea unor tipuri umane negative.
Dupa schimbarea regimului politic in 1989, apare si o oarecare libertate a limbajului, atit in presa, cit si in limbajul de zi cu zi. Apelul la elementele argotice este mult mai abundent nu numai in comunicarea orala, ci si in scris, mai ales in publicatiile cotidiene.

Toleranta uzului actual fata de termenii periferici se maniAZfesAZta prin "tehnicizarea" unora dintre ei: bisnita, de pilda, e foAZloAZsit curent cu referire la o "afacere dubioasa, marunta" (cf. La acestea se adauga cozile interminabile, fraude, bisnita, fenomene care blocheaza economia. RL 1990, nr. 57, p. 3/1). Ceea ce atrage forAZmaAZrea derivatului bisnitar, si el destul de frecvent.
O evolutie asemanatoare se constatat in cazul cuplului, mai recent, butic, buticar, ca si in cazul altor cuvinte argotice.

Tolerate in exprimarea familiara de categorii destul de diAZverse de vorbitori sint si bascalie, formatie de multa vreme cuAZnoscuta nivelului "neliterar" al limbii, si derivatul sau bascAZalios, dar si mai recentul haios, care, dupa o intensa utilizare in vorbirea tineretului argotizant al anilor '70, a patruns in lexicul pasiv al unor categorii mult mai largi de vorbitori, fiind acceptat, ca siAZnonim "relaxat", familiar, cu o conotatie specifica, alaturi de amuzant, nostim, plin de haz.Comunicarea orala in registru familiar este special de receptiva (si de productiva) fata de formatiile argotice de tipul a bisAZnitari, a drincui (din engl.

(to)drink), smenar ("persoana care insala in schimbarea ilegala a banilor"), a spagui (< spaga) etc., pe care le intilnim nu numai in exprimarea "argotizantilor", ci si la alte caAZtegorii de vorbitori, mai ales la cei apartinind generatiilor mai tinere. Toleranta fata de elementul argotic se asociaza adeseori cu intentia ludica, ca si cu intentia de ironizare si persiflare.

Uzul familiar actual manifesta o evidenta predilectie pentru formatiile cu elemente prefixale, exprimind adeseori, justiAZficat sau nu, superlativul -- cf. superapartament, ultrarapid etc. ForAZmatiile de acest fel pot fi "sincere" stingacii (ultraocazie, superprofesionist), dar si creatii ironice sau glumete (cf. Acelasi organizator al megaescrocheriei a sustinut... RL 1998, nr. 2598, p. 15/5, Ce vor unii "superanalisti" politici? RL 1997, nr. 2064, p. 3/4, supermorcov. "Magazin" 1990, nr. 30, p. 9/2 etc.). « mai multe referate din Romana