Efectul culturii asupra omului - eseu

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Efectul culturii asupra omului - eseu

Unde este locul culturii în sistemul de învãþãmânt, practic de instruire?
Sunt mulþi oameni cu greutate care considerã drept operã literarã numai acele pline de metafore, rime sau alte elemente ale literaturii. Deci cele 44 foi A4 scrise cu creionul de Einstein drept primã dezvoltare a teoriei relativitãþii restrânse nu sunt o operã literarã, deºi disciplina literaturii defineºte drept eseu o astfel de lucrare.

Este adevãrat cã universitãþi de renume precum Stanford impun verificarea de cãtre un lingvist a oricãrei lucrãri care va fi ulterior studiatã de un specialist în domeniu. Asta pentru a feri specialistul de agramaþi (chiar primari de-ar fi) sau de limbaje neacademice.
Eu numesc operã literarã orice narare expusã în scris, ca exemplu nu numai o tezã ci chiar ºi un extemporal scris de elev. Opera poate sau nu sã aibã valoare literarã sau ºtiinþificã dupã caz. Poate fi tot atât de bine cu valoare nulã sau de nota 5, tot operã rãmâne (în sens de realizare umanã, nu neapãrat de valoare artisticã).

Cei 7 ani de acasã ºi instrucþia primitã pânã în gimnaziu inclusiv, formeazã o etapã pregãtitoare pentru asimilarea culturii. Dacã copilul are afinitãþi spre profesiuni umaniste va dovedi o mai mare capacitate de absorbþie a acestora, deci executarea cu plãcere a citirii operelor literare, a admirãrii operelor picturale sau a ascultãrii operelor muzicale. Uneori se dezvoltã paralel ºi capacitatea de producere a operelor culturale, chiar dacã se începe cu reproduceri. Sunt, din contrã, ºi mulþi copii care sunt atraºi de matematica, electronica sau mecanica cu un deosebit simþ aplicativ. Ar fi pãcat sã le umplem capul cu domnitori, pictori sau literaþi pentru care nu simt interes. Oricum aceºtia vor deveni „neoamenii”, inculþii chiar dacã la maturitate vor scrie opere de talia marilor arhitecþi, ingineri sau oameni de ºtiinþã.

Cultura nu este o disciplinã cu „curriculum ministerial”. Cultura se absoarbe, câte o datã înainte chiar de a învãþa gramatica. Pentru absorbþia culturii sunt folosite toate simþurile, în special vãzul ºi auzul dar nu mai puþin simþul.
Cultura se absoarbe din vânt! De cele mai multe ori un om cult nu poate defini de unde îºi are cunoºtinþele. Când creierul se specializeazã pe o anumitã cale reþine informaþii din ori ce, uneori din asociaþii ale unor fracþiuni ce nu nimic evident cu concluzia reþinutã

Un pianist absoarbe cultura cu vârful degetelor. Dar ºi un electronist are degete ºi ochi sensibili capabili de mici opere de artã, dar, potrivit corifeilor „culturali” nu sunt capabili de culturã, „nu sunt oameni”.
Spre deosebire de cultura umanistã, eu definesc ºi o culturã realistã, a tehnicienilor respinºi dintre „oamenii culþi”. ªi aceºtia au dreptul a defini ca „neoameni” pe toþi cei care nu pot bate un cui, care nu pot repara siguranþa arsã sau nu-ºi pot regla propriul televizor, chiar dacã au un titru universitar. Si aceºtia pot scrie opere literare de foarte mare valoare, fãrã vreo metaforã, rimã sau alte atribute specifice operelor „umaniste”. Dese ori operele lor sunt materiale, concretizate în automobile, poduri, metrouri sau simple construcþii cu zeci de etaje. Toate acestea au fost iniþial o operã literarã, proiectul de execuþie.
« mai multe referate din Romana