Efectele cuceririi - feudalitatea si viata economica

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 10.00

nivel: Facultate

El e proprietarul tuturor pamanturilor regaAZtului si, pentru ca spiritul normand sa fie perfect satisfacut de acest edificiu logic, se admite ca regele insusi a primit regatul sau de la Dumnezeu. Dar regele nu pastreaza pentru sine decat o parte a pamanturilor si restul il da sub forma de feude marilor vasali si unora dintre cavaleri, in schimbul unor servicii militare si al unor anumite redevent[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Efectele cuceririi - feudalitatea si viata economica

El e proprietarul tuturor pamanturilor regaAZtului si, pentru ca spiritul normand sa fie perfect satisfacut de acest edificiu logic, se admite ca regele insusi a primit regatul sau de la Dumnezeu. Dar regele nu pastreaza pentru sine decat o parte a pamanturilor si restul il da sub forma de feude marilor vasali si unora dintre cavaleri, in schimbul unor servicii militare si al unor anumite redevente.

Sa presupunem, de pilda, ca regele acorda o suta de manoruri unui baron, in schimbul fagaduielii de a-i pune la dispozitie cincizeci de cavaleri in caz de razboi; baronul insusi va retine patruzeci din aceste domenii pentru a-si asigura existenta siesi si suitei sale si va da ca feude saizeci de domenii unor vasali de rangul al doilea in schimbul a saizeci de cavaleri. (Marele vasal, pentru prestigiul sau per-sonal si totodata pentru a evita amenzile in cazul unor dezertari, se asigura de cativa soldati in plus fata de numarul promis regelui.)

In principiu si cu exceptia unor cazuri de crime grave, toate feudele sunt ereditare in ordinea primogeniturii, ceea ce evita partajul. Seniorul si cavalerul, neputand face cultura extensiva, ca un proprietar modern (pentru ca n-ar gasi nici o piata unde si-ar vinde produsele), pastreaza numai o singura ferma [1] pentru nevoile domeniului si restul pamantului il dau taranilor, in schimbul unor redevente in natura si in munca.

Pe vremea saxonilor ierarhia taranilor era tot atat de complexa ca si aceea a nobililor, deoarece drepturile castigate creau statute diferite. Se deosebeau atunci oameni liberi, socmeni (greu de diferentiat de oaAZmenii liberi), cottarii, bordarii [2]. Seniorii normanzi, care nu intelegeau aceste subtilitati, nu prea tineau seama de ele.

E lesne sa-ti inchipui ce greu ii venea unui socman saxon sa explice situatia lui privilegiata unui cuceritor nerabdator, a carui limba n-o cunostea. Se constata astfel ca in cei douazeci de ani care au urmat dupa cucerire, exceptie facand nord-estul danez, oamenii liberi dispar aproape cu desavarsire. Taranii devin sau vilani (care cultivau o virgate, circa treizeci de acri), sau cotteri (care n-aveau decat patru sau cinci acri). Vremurile erau grele pentru micul cultivator liber sau pe jumatate liber.

In comitatul Cambridge erau noua sute de socmeni pe vremea lui Eduard Confesorul si doar doua sute in 1086.
II. Cunoastem cu precizie compozitia diferitelor clase ale natiunii la douazeci de ani dupa cucerire, caci in anul 1085, Wilhelm Cuceritorul "isi purta coroana la Gloucester si avu discutii profunde cu inteleptii sai". Acolo arata ca danegeld-ul perceput in anul precedent daduse rezultate dezamagitoare.

Era un impozit de mare randament (in 991 daneAZgeld-ul produsese zece mii de livre, in 1002, douazeci si patru de mii de livre, in 1018, pe timpul lui Canut, saptezeci si doua de mii de livre), dar, pentru ca perceperea lui sa fie eficace, ar fi trebuit sa existe o situatie exacta a tuturor pamanturilor regaAZtului. Se hotari, asadar, la Consiliul din Gloucester ca un numar de baroni, numiti comisari speciali, sa cutreiere tara.

Iata instructiunile ce li s-au dat: "Baronii regelui trebuiau sa intrebe, sub prestare de juramant, pe sheriff-ul shire-ului, pe toti baronii si pe francezii lor si, in ce priveste suta [3], pe preoti, pe reeve-i si pe sase vilani din fiecare sat, cum se chema castelul, cine il ocupa in timpul regelui Eduard, cine il ocupa acum, cate hides de teren ii apartin, cate pluguri exista pe domeniu, cati tarani, cati oameni liberi, cati socmeni, cate paduri, cate pasuni, cate mori, cate pescarii, toate acestea de trei ori, adica situatia pe vremea lui Eduard, situatia in momentul cand regele Wilhelm a daruit domeAZniul, situatia din anul 1086, si de asemenea cu cat s-ar putea scoate mai mult decat acum".

Comisarii isi indeplinira sarcina, si totalitatea rapoartelor lor formeaza ceea ce se numeste Domesday Book [4]. Si pe vremea regilor saxoni fusesera facute, fara inAZdoiala, asemenea anchete statistice, fara de care un impozit ca danegeld nu s-ar fi putut incasa, dar anAZcheta normandului se deosebeste prin precizia sa meticuloasa.

Totul este notat: "La Limpsfield, SurAZrey, exista la ferma domeniului cinci pluguri cu boii lor; sunt de asemenea douazeci si cinci de vilani si sase cotteri, avand paisprezece pluguri; exista o moara care aduce doi silingi pe an, o pescaAZrie, o biserica, patru acri de pasune, o padure care poate nutri o suta cincizeci de porci, doua cariere de piatra aducand fiecare doi silingi pe an, doua cuiburi de soimi in padure si zece sclavi.

Pe vremea regelui Eduard domeniul aducea douazeci de livre pe an; in 1066, cincisprezece livre, acum douazeci si patru de livre". Nici cel mai izolat individ nu scapa anchetatorilor Cuceritorului: "Aici, in mijlocul padurilor si in afara oricarei sute traieste un fermier singuratic. Are opt boi si un plug al sau. Doi serbi il ajuta sa cultive cam o suta de acri pe care i-a destelenit. Nu plateste taxe si nu e supusul nimanui".

E un spectacol patetic si putin comic sa vezi groaza cronicarului saxon in fata preciziei normande: "Cu atata iscusinta a organizat intocAZmirea acestei conscriptii de catre comisarii sai ca nici un yard de teren, ba mai mult (mi-e rusine s-o spun, cu toate ca regelui nu i-a fost rusine s-o faca), n-a ramas nici macar un bou, nici o vaca, nici un porc care sa nu fi fost inscris in registrul sau".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.