Eduard al VI-lea sau reactia protestanta

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.69

nivel: Liceu

Cat despre fiica Annei Boleyn, Elisabeta, aceasta era o fata de paisprezece ani, destul de draguta, bine facuta, foarte vioaie si care dadea dovada de gustul traditional al Tudorilor pentru literatura clasica. Scria in latina tot asa de bine ca in englezeste, vorbea italiana si franceza si, dupa afirmatia unuia dintre profesorii ei, "citea mai multa greaca intr-o zi decat un canonic intr-o saptama[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Eduard al VI-lea sau reactia protestanta

Cat despre fiica Annei Boleyn, Elisabeta, aceasta era o fata de paisprezece ani, destul de draguta, bine facuta, foarte vioaie si care dadea dovada de gustul traditional al Tudorilor pentru literatura clasica. Scria in latina tot asa de bine ca in englezeste, vorbea italiana si franceza si, dupa afirmatia unuia dintre profesorii ei, "citea mai multa greaca intr-o zi decat un canonic intr-o saptamana". Fiind protestanta, ca si fratele sau Eduard (desi fara atata convingere), se intelegea de minune cu copilul-rege si amandoi se aliasera impotriva Mariei, careia curand Eduard ii interzise de a mai pune sa se celebreze liturghia.

Maria raspunse ca mai curand si-ar pune capul pe butuc decat sa dea ascultare la asemenea porunca. Consiliul isi aminti ca era vara lui Carol Quintul si considera ca-i mai intelept sa nu staruie.
II. Chestiunea religioasa nu fusese rezolvata prin schisma. Pe cand unele comitate regretau catolicisAZmul, Londra, inflacarata de predicatori protestanti ca Latimer, dorea o reforma mai completa. Cea mai mare parte a englezilor era gata sa accepte un comAZpromis, care, mentinand riturile esentiale intrate in obisnuinta, i-ar fi eliberat de sub dominatia Romei. Arhiepiscopul de Canterbury, Cranmer, timid si inAZdecis, continua sa ezite intre luteranism si romaAZnism.

Totusi, el, dand bisericii Angliei o carte de rugaciuni, scrisa intr-o proza admirabila si pentru care el insusi intocmi litaniile si rugaciunile in comun, ingadui acestei biserici sa dobandeasca, dupa biserica romana, acel prestigiu estetic fara care o religie nu poate cuceri inimile. Prigoana impotriva catolicismului continua. Peretii bisericilor erau dati cu var, vitraliile erau sparte, crucifixele inlocuite cu stema regala. Toate ceremoniile simbolice fusesera suprimate: nici anafura, nici agheasma, nici slaviAZrea vinerei mari. Totusi, postul Pastelui trebuia sa fie respectat, "pentru a se incuraja vanzarea pesteAZlui".

In 1547 fu autorizata casatoria preotilor, si Cranmer isi putu rechema sotia. Un act de uniforAZmizare, votat de parlament, obliga toate bisericile sa foloseasca Common Prayer Book si sa respecte un ritual comun. Dar uniformitatea insasi ramanea multiforma. Mai protestant decat arhiepiscopul, Con-siliul laic hotari sa se faca unele indreptari cartii de rugaciuni. Ingenuncherea, prescrisa de Cranmer in prima editie, fusese atacata de zelosi ca o datina superstitioasa si suprimata in editia a doua. Cum sa te adaptezi unei credinte care-i in acelasi timp riguroasa si schimbatoare?

III. Schimbari atat de profunde indignara multe inimi simple care tineau la riturile intrate de zece secole in viata lor si a strabunilor lor. Taranii din Cornwall, care vorbeau in dialect, se revoltara penAZtru ca Londra pretindea sa le impuna o carte de rugaciuni scrisa intr-o engleza pe care n-o inteAZlegeau. Cranmer le raspunse ca intelegeau si mai putin latina, dar Cranmer, profesor de teologie, nu-i cunostea pe tarani. Cei din Cornwall intelegeau, daca nu ad litteram cel putin in spiritul lor, sensul rugaciunilor traditionale. De altfel, revolta avea si un caracter agrar, nu numai religios. Era o vreme de mari nemultumiri populare. Somajul, aproape necuAZnoscut in economia medievala, devenea un rau peAZriculos.

Cauzele erau multiple. Obligatia pentru seniori de a-si desfiinta cetele inarmate aruncase pe drumuri la inceputul secolului mii de soldati care nu cunosteau nici o meserie. Inca in timpul ciumei negre, cativa mari proprietari incepusera sa inlocuiasca cultivarea graului cu cresterea oilor, la care erau intrebuintati oameni mai putini. In secolul al XVI-lea multi squires au imprejmuit o parte din pasunile si baraganele comunale167 pentru a-si creste oile. Taranii se vazura lipsiti, in urma acestei poAZlitici "de imprejmuiri", de pamanturile lor, iar muncitorii de munca lor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.