Eduard I - reforme legale in administratia interioara

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.87

nivel: Liceu

Pe cand in Franta intreaga legislatie care ne ocroteste dateaza de pe vremea lui Napoleon, in Anglia au si astazi putere de lege, daca n-au fost abrogate, statutele lui Eduard I. La inceputul domAZniei sale, Eduard, ca si Cuceritorul odinioara, a orAZdonat o ancheta pe tot cuprinsul regatului pentru a sti in virtutea carui drept, Quo Warranto, seniorii particulari detineau o parte din puterea publ[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Eduard I - reforme legale in administratia interioara

Pe cand in Franta intreaga legislatie care ne ocroteste dateaza de pe vremea lui Napoleon, in Anglia au si astazi putere de lege, daca n-au fost abrogate, statutele lui Eduard I. La inceputul domAZniei sale, Eduard, ca si Cuceritorul odinioara, a orAZdonat o ancheta pe tot cuprinsul regatului pentru a sti in virtutea carui drept, Quo Warranto, seniorii particulari detineau o parte din puterea publica. AnAZcheta starneste furii violente printre nobili. Cand juristii regelui ii cer contelui Warenne sa arate doAZcumentele sale, el trage din teaca o sabie ruginita si raspunde: "Iata hrisovul meu.

Stramosii mei au venit o data cu Wilhelm Cuceritorul si au luat in stapanire pamanturile lor cu aceasta sabie. Cu aceasta sabie le voi apara impotriva oricarui uzurpator". Ras-puns stingheritor pentru un rege cavaler. Dar Eduard I stie de pe acum ca hrisoavele scrise au in Anglia mai mult viitor decat dreptul sabiei, si de altAZfel rezistenta nu-i decat sporadica. IV. Multumita stapanirii de sine a regelui, sub domnia sa nu au fost conflicte iremediabile cu biserica. Dar intre puterea civila si puterea religioaAZsa certurile au fost numeroase; niciodata insa n-au atins violenta acelora dintre Wilhelm Rufus si AnAZselm sau dintre Henric al II-lea si Becket.

Cea mai grava cearta s-a iscat atunci cand papa Bonifaciu al VIII-lea a interzis clerului, in 1296, prin bula CleAZricis laicos, sa plateasca impozit autoritatilor lumesti. Eduard I, maniat pe drept cuvant, a ordoAZnat sa se puna sechestru pe bunurile bisericesti si pe lana calugarilor. Calugarii luara partea Romei; clerul parohiilor, mai mult englez decat roman, se arata sensibil la invinuirile aduse de rege. Interveni o impacaAZre. Astfel de discutii au stirbit in mod peAZriculos prestigiul papalitatii in Anglia. Captivitatea papilor in Franta (1305-1378) [5] avea sa dea acesAZtui prestigiu o lovitura si mai grava, punandu-l pe papa la discretia inamicuAZlui.

Incepand din secolul al XIV-lea, noul nationalism si catolicismul traditional devenira greu de impacat in ochii englezilor si staAZtutul Provisor-ilor interzise oricarui supus, si inAZdeosebi clerului, sa plateasca taxe, venituri sau beAZneficii in afara regatului.
V. Aceasta insemna sa sece izvorul cel mai abunAZdent al incasarilor care alimentau tezaurul pontiAZfical. Dar era nevoie ca regele sa-si apere cu inverAZsunare veniturile. Cheltuielile de guvernare se maAZreau o data cu inmultirea functiilor sale, iar vechile impozite (ajutoare feudale si geld) nu mai ajungeau.

Veniturile aditionale ale regelui sunt: banii de scut, taxa de rascumparare de serviciul militar, care nu-i platita fara greutati si dispare in 1322; impozitul asupra bunurilor mobiliare si funciare, care se ridica in general la a cincisprezecea parte la tara si a zecea parte la oras (incepand din 1334, cincisprezeAZcimea si zecimea vor fi fixate forfetar la treizeci si noua de mii de livre; de aci inainte, de cate ori parlamentul va vota "o cincisprezecime si o zecime", asta va insemna treizeci si noua de mii de livre); si, in sfarsit, drepturile de intrare si iesire a marfuAZrilor (customs sau taxe vamale). Drepturile acestea se aplica la iesire asupra lanii si pieilor, principalele produse ale regatului, si la intrare asupra vinurilor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.