Economia Romaniei dupa 1989

3x puncte

categorie: Economie

nota: 9.75

nivel: Liceu

Sarea si tutunul erau monopoluri de stat. Tutunul ce provenea in cea mai mare parte din Campia Dunarii, era de proasta calitate, insa era sursa principala de venit a localnicilor. In comparatie cu tutunul balcanic, tutunul romanesc avea o frunza slaba si era netratat.

Industria extractiei si prelucrarii carbunelui era limitata la regiunea Anina din Banat, insa carbunele extras era d[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Economia Romaniei dupa 1989

Sarea si tutunul erau monopoluri de stat. Tutunul ce provenea in cea mai mare parte din Campia Dunarii, era de proasta calitate, insa era sursa principala de venit a localnicilor. In comparatie cu tutunul balcanic, tutunul romanesc avea o frunza slaba si era netratat.

Industria extractiei si prelucrarii carbunelui era limitata la regiunea Anina din Banat, insa carbunele extras era de foarte buna calitate. La Anina se produceau 300,000 tone de carbune anual. Carbunele extras de la Sacu, Doman si Ocna de Fier era livrat unor otelarii importante. Se spunea in acea vreme ca in regiunea Hunedoara, la sudul localitatii Deva ar exista resurse nedescoperite.

Lignitul era extras in mari cantitati din regiunea Hunedoara si din regiunea dintre Varciorova si Bacau, insa cele mai importante zacamite se aflau in Muntenia si Moldova. Productia totala de lignit in 1937 era de 2,183,508 tone.

Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela si din Moldova si Muntenia, insa cantitatea totala nu depasea 201,000 tone.
Gazele naturale erau exploatate pe scara larga in regiunile Sarmasel, Zau de Campie, Saros pe Tarnave, Bazna si Copsa Mica din Transilvania. Era exploatata o suprafata de 114 km patrati; in general 140,000,000 metri cubi de gaz metan puteau fi extrasi de pe un kilometru patrat.

Industria otelului se afla in Banat, fiind in legatura cu minele de carbune de acolo, avand o productie anuala de 129,060 tone in 1937.
Pescariile din regiunea Dunarii erau de o importanta valoare comerciala si dupa pescariile de pe Volga, pescariile din josul Dunarii, de langa Giurgiu si Oltenita, Calarasi, Cernavoda si Harsova si cele de langa Ostrov, erau cele mai extinse si mai bogate din Europa. Pescuitul din lacuri era neinsemnat, insa productia anuala a Deltei Dunarii era de aproximativ 9,000,000 kilograme.

Romania era una dintre cele mai bogate tari din sud-estul Europei in ceea ce priveste granele. Muntenia si Basarabia produceau de doua ori mai mult decat cantitatea produsa in Transilvania. Productia totala era doar putin mai scazuta decat cea a Germaniei si reprezenta o cincime din cea a Canadei. Graul era de calitate foarte buna si era recoltat in mare masura mecanizat, iar fermele romanesti erau bine dotate.

Exportul de grau a scazut in mod considerabil din 1914, desi in 1911 reprezenta 70% din valoarea totala a exporturilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale. Principalii clienti pentru exporturile de grau erau tari ca Belgia, Olanda, Germania si Marea Britanie.

Industria de prelucrare a lemnului exporta in 1938 produse in valoare de 2,465,000 lei.Economia romaneasca la sfarsitul anului 1989
Economia de comanda-control.Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia Romaniei la sfarsitul anului 1989, dupa mai bine de patru decenii de guvernare comunista, este evidentiat prin trasaturile de baza ale mecanismului de functionare a vietii economice si sociale din acea perioada. Una dintre trasaturi era dominatia proprietatii socialiste, de stat si cooperatiste, monopolul acesteia in toate ramurile economiei nationale, care si-a pus amprenta asupra functionarii intregului sistem economic romanesc.

Astfel s-a impus conducerea unitara centralizata, cu ajutorul planului national unic al intregii activitati economice si sociale. Planificarea centralizata a dezvoltarii intregii economii nationale, realizata pe cinci ani si anual, era mijlocul principal de dirijare si corelare ex-ante a activitatii agentilor economici din toate ramurile productiei nationale. La nivelul macroeconomiei s-au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economico-sociala si tacticii de urmat, pana la etajele inferioare ale economiei.

In aceste conditii, activitatea agentilor economici si, in general, macroeconomia, se desfasurau potrivit normelor si reglementarilor stabilite de sus in jos, in concordanta cu indicatorii economico-financiari din planul national unic. Prin exercitarea capacitatii de decizie, in problemele fundamentale ale activitatii economice la nivelul macroeconomiei, autonomia manageriala a agentilor economici era limitata la elemente de mica importanta pentru strategia si tactica intreprinderii.

Piata era considerata o componenta pasnica a sistemului economic, rolul ei reducandu-se, in principal, la desfasurarea actelor de vanzare-cumparare, legate de aprovizionarea tehnico-materiala a intreprinderilor si de trecere in consumul populatiei a bunurilor economice necesare.

Pretul, dobanda, creditul, salariile, impozitele si taxele erau dirijate de la centru, prin planul national unic, fara sa reflecte prin nivelul si evolutia lor, raportul real dintre cerere si oferta pe piata interna, dar nici conditiile de pe piata internationala. Concurenta nu mai avea rolul de a regla piata, de aceea eficienta si rentabilitatea activitatii agentilor economici nu reflectau realitatile interne si internationale.

Resursele economice erau alocate centralizat, prin planul national, iar agentii economici nu mai dispuneau de autonomia si libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico-financiare.Procesele de modernizare si retehnologizare a capacitatilor de productie erau dirijate centralizat prin planuri si programe speciale, adoptate pe ramuri si subramuri, sau chiar pe ansamblul economiei nationale.

Relatiile economice extene ale Romaniei erau organizate si se desfasurau pe planul national unic, iar actiunea agentilor economici in acest domeniu era in mare masura supusa conducerii centralizate a economiei nationale. Echilibrarea balantei comerciale se realiza prin cresterea fortata a exporturilor si reducerea drastica a importurilor, avand consecinte grave asupra satisfacerii cererilor de pe piata interna si dezvoltarii economiei pe termen mijlociu si lung.

Eficientizarea comertului exterior era conceputa si urmarita la nivel macroeconomic, iar agentilor economici nu li se permitea sa adopte cele mai bune masuri si sa foloseasca cele mai adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar gasirii unor modalitati mai eficiente de conducere a afacerilor internationale.

Veniturile salariatilor si ale taranilor nu reprezentau eficienta reala a activitatii depuse de fiecare lucrator, ci de o eficienta globala. Producatorii directi ai bunurilor economice erau tot mai mult indepartati de rezultatele muncii lor.

Din cauza fenomenului de instrainare economica, oamenii au inceput sa manifeste un comportament individual si colectiv bazat pe nepasare si lipsa de raspundere, cu consecinte directe asupra motivatiei muncii. Au existat si o serie de incercari esuate de perfectionare a mecanismului economic, cu scopul de a creste nivelul rentabilitatii si competitivitatii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.