Dunarea si Marea Neagra

7x puncte

categorie: Geografie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Dunarea izvoraste din Muntii Padurea Neagra, de sub varful Kandel (1241m) prin 2 mici afluenti: Breg si Brigah, care conflueaza la Donauesingen si se varsa in Marea Neagra prin bratele Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe.
De-a lungul cursului sau, fluviul strabate tinuturi muntoase, de podis si de campie. Catenele muntoase reprezinta limitele conventionale care separa cursul fluviului in trei se[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dunarea si Marea Neagra

Dunarea izvoraste din Muntii Padurea Neagra, de sub varful Kandel (1241m) prin 2 mici afluenti: Breg si Brigah, care conflueaza la Donauesingen si se varsa in Marea Neagra prin bratele Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe.
De-a lungul cursului sau, fluviul strabate tinuturi muntoase, de podis si de campie. Catenele muntoase reprezinta limitele conventionale care separa cursul fluviului in trei sectoare principale: superior (sectorul alpin), mijlociu (sectorul panonic) si inferior (sectorul carpato-pontic).

Sectorul superior sau alpin se desfasoara pe 1060 km lungime, intre izvoare si Poarta Devin. Acest sector marcheaza limita intre regiunile orogenetice ale sistemului alpin si cel hercinic, peste care, in zona de izvoare, sunt cladite nivelele jurasice si triasice. Intre aceste sisteme de munti se gaseste depresiunea bavareza (de varsta neogena), in care Dunarea curge printre dealuri inalte.
In sectorul superior Dunarea primeste o serie de afluenti aplini: Gunz, Mindel, Riss, Iller, Lech, Isar, Wurm, Inn s.a. Cel mai mare dintre afluenti este Innul, care, la varsare, are un debit (810 m3/s) mai mare decat al Dunarii (660 m3/s).

Innul izvoraste de sub varful Pin Longin (Elvetia), de la 2840 m. altitudine, fiind unul din afluentii Dunarii cu scurgerea cea mai bogata.Dupa confluenta cu Innul, Dunarea primeste caracterul de fluviu, cu un debit mediu de 1441 m3/s. in avale de Ulm, Dunarea este navigabila, adancimea de etiaj pe talveg depasind 1,2 m.
Sectorul mijlociu sau panonic se desfasoara intre Poarta Devin si Bazias, pe o lungime de 725 km. La Bratislava patrunde in depresiunea Raab sau Kisalfold (Campia Mica), o zona de divagare.

Din cauza pantelor mici ale acestei largi campii aluviale, fluviul se despleteste in trei brate: Dunarea Mica sau Dunarea Vahului la nord, iar la sud de cursul principal se afla bratul Mosonyi Dunaag. Bratul sudic se uneste cu Dunarea la Gyor. in bratul sudic (Mosonyi Dunaag) se varsa raurile Leitha si Raab, care coboara din Alpii Orientali.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.