Dorinta de Mihai Eminescu

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dorinta de Mihai Eminescu

Poezia respectand momentele semnificative, specifice peoziilor erotice de tinerete. Sentimentul dominant este dorinta materializata numai prin planul posibilului, al ipoteticului.verbele la viitor:"sedea-vei","or sa-ti cada", sugereaza faptul ca iubirea nu este o realitate ci o aspiratie prin implinire.Apartinand celei de-a doua varste a eroticii eminesciene,"Dorinta"este o poezie definitorie pentru viziunea lui Eminescu asupra iubirii si a naturii.
Tablourile sunt realizate cu o mare precizie a desenului.Deatliile sunt putine,dar sunt atat de individualizate,incat creeaza o imagine inconfundabila a peisajului.

Prima stofa fixeaza cadrul natural si cuprinde chemarea iubitei in mijlocul naturii:"Vino-n codru la izvorul/Care tremura pe prund,/Unde prispa cea de brazde/Crengi plecate o ascund."
Verbul la imperativ"vino"exprima intensitatea chemarii,a dorintei.Cadrul natural se constituie numai din trei elemente,insa foarte sugestive:"izvorul care tremura pe prund"-personificare;"prispa cea de brazde"-metafora;"crengi plecate"-metonimie.

In urmatoarele trei strofe,poetul exprima asteptarea infrigurata a iubitei,intalnirea si jocul ei erotic:"Si in bratele-mi intinse/Sa alergi,pe pipt sa-mi cazi,/Sa-ti desprind din crestet valul,/Sa-l ridic de pe obraz.//Pe genunchii mei sedea-vei,/Vom fi singuri-singurei,/Iar in par infiorate/Or sa-ti cada flori de tei..//Fruntea alba-n parul galben/Pe-al meu brat incet s-o culci,/Lasand prada gurii mele/Ale tale buze dulci...//"

Incepand cu strofa a doua se remarca o succesiune de verbe la viitor si la conjunctiv prin care jocul erotic este proiectat in planul posibilului,al aspiratiei si in acelasi timp constituindu-se si un ritual al intimitatii.Strofa a cincea prezinta cufundarea intr-o stare de reverie,de vis:"Vom visa un vis ferice,/Ingana-ne-vor cu-n cant/Singuratece izvoare,/Blanda batere de vant;"
Se remarca in aceasta strofa,legatura stransa dintre sentimentul iubirii si sentimentul naturii.Eminescu foloseste epitete putine dar sugestive:"blanda batere de vant","vis ferice","singuratece izvoare"(epitete tipic eminesciene).

Ultima strofa cuprinde desprinderea de realitate,cand eul poetic traieste sentimentul implinirii prin iubire.Si in aceasta strofa este prezenta consonanta dintre starea sufleteasca a poetului si natura:"Adormind de arminia/Codrului batut de ganduri,/Flori de tei deasupra noastra/Or sa cada randuri-randuri.".Interferenta planului uman cu cel natural se realizeaza printr-o personificare cu valoare de metafora:"adormind de armonia/Codrului batut de ganduri,",introducand si o nota meditativa,reflexiva,astfel codrul pare o fiinta care mediteaza asupra povestii lor de iubire. « mai multe referate din Romana