Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre persoanele fizice si juridice straine

3x puncte

categorie: Drept

nota: 9.04

nivel: Facultate

Referat despre Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre persoanele fizice si juridice straine
În primul rând, noua definitie a termenului de rezidentă corespunde conceptului european de rezidentă, utilizat în prezent, dar și în momentul semnării Tratatului de Aderare. Notiunea de rezidentă este definită în Directiva Parlamentului și a Consiliului European nr. 2004/38/[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre persoanele fizice si juridice straine

Referat despre Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre persoanele fizice si juridice straine
În primul rând, noua definitie a termenului de rezidentă corespunde conceptului european de rezidentă, utilizat în prezent, dar și în momentul semnării Tratatului de Aderare. Notiunea de rezidentă este definită în Directiva Parlamentului și a Consiliului European nr. 2004/38/CE8 potrivit căreia dreptul de rezidentă are trei modalităti de exercitare: drept de rezidentă până la trei luni, drept de rezidentă mai mare de trei luni și drept de rezidentă permanentă.

Se presupune, așadar, în mod întemeiat, că legiuitorul national a modificat legea internă pentru ca aceasta să fie în concordantă cu acquis-ul comunitar, dar și cu Tratatul de Aderare, în sensul de a se crea același statut „resortisantilor statelor care sunt părti în Acordul privind Spatiul Economic European cu drept legal de rezidentă în România” cu cel al resortisantilor români. Documentele care atestă rezidenta pe teritoriul României emise cetătenilor Uniunii Europene și membrilor acestora de familie se eliberează solicitantului titular după achitarea costului acestora, a costurilor operatiunilor de emitere, precum și,după caz, a altor taxe și tarife stabilite conform legii,în aceleași conditii ca și pentru cetătenii români.

Un alt argument în fundamentarea punctului de vedere exprimat în doctrină este sustinut de dispozitiile art.148 al.2 din Constitutia României potrivit caruia „tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fată de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare”. Din interpretarea acestei norme constitutionale rezultă că aplicarea în concret a Legii nr.312/2005 presupune raportarea notiunii de rezident la sensul dat prin Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, respectiv acela potrivit căruia dreptul de rezidentă, în oricare dintre cele trei modalităti de exercitare, presupune prezenta cetăteanului străin sau apatridului pe teritoriul României, în mod legal.

In sprijinul aceleași interpretări se poate invoca și faptul că modificările aduse O.U.G.nr.102/2005 și care au efecte asupra conditiilor de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către străini și apatrizi au produs efecte numai de la data de 1 ianuarie 2007, data la care a intrat în vigoare și Legea nr.312/2005.
Se poate aprecia așadar, că vointa legiuitorului român a fost aceea ca, în aplicarea Legii nr.312/2005 să se aibă în vedere calificarea dată dreptului de rezidentă în România prinO.U.G.nr.102/2005, modificată prin O.G.nr.30/2005. Din perspectiva sferei de reglementare a Legii nr. 312/2005 se mai pune, printre altele, problema modului în care trebuie rezolvată situatia juridică a terenurilor în situatia în care un cetătean al unui stat membru sau un apatrid cu domiciliul într-un stat membru, nerezidenti în România, vor cumpăra o constructie care să devină reședintă.

Este unanim recunoscut dreptul străinilor de a dobândi un drept de proprietate asupra constructiilor prin acte juridice între vii sau prin moșternire legală ori testamentară, însă, în acest caz, nu li se poate stabili decât un drept de superficie asupra imobilului, constituit din dreptul de proprietate asupra constructiei și dreptul de folosintă asupra terenului aferent. După dobândirea dreptului de rezidentă în România persoana respectivă poate cumpăra terenul aferent constructiei sau un alt teren pentru a-și construi o locuintă reședintă secundară.
O altă problemă ridicată în legătură cu modul de aplicarea a Legii nr. 312/2005 este aceea referitoare la interpretarea art. 1 al. 2, potrivit căruia: „prevederile prezentei legi nu se aplică în cazul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetătenii străini și apatrizi prin moștenire legală”.

Pct.3 al anexei VII , al.1, teza a II a prevede că „resortisantilor statelor membre care sunt parte la Acordul privind Spatiul Economic European cu drept legal de rezidentă în România nu li se aplică dispozitiile paragrafului precedent (care restrictionează timp de 5 ani dobândirea terenurilor de către nerezidenti) sau orice alte norme sau proceduri ,altele decît cele care se aplică resortisantilor români”.

Având însă în vedere faptul că Legea nr. 312/2005 nu face nici o distinctie, s-a sustinut, pe bună dreptate, că principiul enuntat de art. 44, din Constitutie își poate găsi aplicarea și în cazul succesiunii testamentare ca mod de dobîndire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetătenii din statele membre și apatrizii cu domiciliul în statele membre,însă numai conditionat de acordarea dreptului de rezidentă în România. Cât privește persoanele juridice care au nationalitatea unui stat membru, din interpretarea art.4 din Legea nr.312/2005, rezultă că acestea nu pot să dobândească dreptul de proprietate asupra unui teren pentru sediu secundar, mai înainte de 1 ianuarie 2012, cu exceptia situatiei în care au deja un sediu secundar în România.

Prin sediu secundar, în sensul Legii nr.31/1990 privind societătile comerciale, se întelege sucursala, agentia, reprezentanta sau alte asemenea structuri fără personalitate juridică și care nu participă la circuitul economic, ci în numele societătii care le-a constituit.
Potrivit legislatiei române, sediul secundar poate fi obtinut prin dobândirea dreptului de proprietate asupra unei constructii sau prin dobândirea unui drept de folosintă asupra unei constructii, care să permită persoanei juridice respective să-și desfășoarea activitatea.
După deschiderea unui sediu secundar în România, respectiva persoană juridică are statutul de rezidentă și poate dobândi dreptul de proprietate asupra terenului pe care se află constructia cumpărată, dacă este cazul, sau asupra unui alt teren pentru sediu secundar.

Exceptia cuprinsă în art.5 al.1 din Legea nr.312/2005 reglementează modul de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere. Pentru această categorie de terenuri, persoanele din statele membre pot dobândi dreptul de proprietate la împlinirea unui termen de șapte ani de la data aderării la Uniunea Europeană. Preluând însă continutul reglementării din Tratatul de Aderare, această normă de exceptie are la rândul ei o exceptie, cuprinsă în al.2 al aceluiași articol, potrivit căreia pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere, încă de la data aderării României la Uniunea Europeană, fermierii care desfășoară activităti independente și care, fiind cetăteni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul într-un stat membru, își stabilesc reședinta în România, precum și fermierii apatrizi cu domiciliul în România. Calitatea de fermier care desfășoară activităti independente poate fi dovedită prin documente specifice statului membru al cărui cetătean este, sau din care provine în cazul apatrizilor, iar pentru apatrizii cu domiciliul în România dovada se face prin atestat eliberat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Legea prevede, de asemenea, obligatia de a nu fi schimbată destinatia terenurilor de către fermieri pe perioada celor 7 ani de tranzitie.
Dreptul acordat fermierilor persone fizice de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere își are explicatia în recunoașterea dreptului la muncă al acestora în orice stat comunitar, drept ce nu poate fi exercitat decât în legătură cu aceste categorii de terenuri. Din continutul normei mentionate rezultă că personele juridice și personele fizice care nu au calitatea de fermieri ce desfășoară activităti independente nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurior și pădurilor forestiere pe o durată de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.