Discurs

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.99

nivel: Liceu

D. sunt politice (rostite in adunari publice, in parlamente etc.), academice (la deschiderea si inchiderea unor sesiuni, cursuri, congrese etc., la primirea de noi membri - D. de receptie), funebre, religioase, (didahii (v.), omilii (v.), panegirice (v.), predici), juridice etc. TraAZditia aristotelica subdiviza D. in demonstrativ (referitor la fapte preAZzente), deliberativ (avand ca obiect viito[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Discurs

D. sunt politice (rostite in adunari publice, in parlamente etc.), academice (la deschiderea si inchiderea unor sesiuni, cursuri, congrese etc., la primirea de noi membri - D. de receptie), funebre, religioase, (didahii (v.), omilii (v.), panegirice (v.), predici), juridice etc. TraAZditia aristotelica subdiviza D. in demonstrativ (referitor la fapte preAZzente), deliberativ (avand ca obiect viitorul) si judiciar (prin care se pledeaza in fata unei instante judecatoresti), insa clasificarea dupa circumstantele rostirii pare mai adecvata.

Cat priveste menirea D., Cicero accentua ca, indiferent de imprejurarea in care se rosteste, el trebuie alcatuit astfel incat "sa convinga, sa placa si sa detcrmine adeAZrarea, induplecarea auditorului" (ut probet, ut delectat, ut flectat). Vechile canoane impuneau D. o structura hexatomica, cele sase parti ale sale fiind: exordiul (o scurta introducere), propozitia (adica diviAZziunea partilor subiectului tratat), naratiunea, probarea (confirmarea, argumentarea celor sustinute), respingerea sau negarea (menita a preantampina posibilele obiectii) si peroratia (reargumentarea adevaAZrurilor enuntate initial si mai ales convingerea si captarea buna-vointei auditorului sau a cititorului).

Insa, in timp, stringenta acestor reguli a fost tot mai mult neglijata, D. cerandu-i-se mai ales limpezime, precizie, tinuta elevata, armonie, atitudine solemna, dar fireasca, adica note tinand mai putin de compozitia partilor. Ulterior, incepand cu perioada clasicismului, prin D. s-a inteles si orice expunere metodica, precum Discours de 1a methode (Discurs despre metoda) al lui DesAZcartes, Discours sur le style (Discurs despre stil), atribuit lui Buffon, Discours sur l'histoire universelle (Discurs asupra istoriei universale) de Bossuet etc. Date fiind diversitatea imprejurarilor in care se rosAZteste, menirea pe carc o are,

D. a ajuns uneori la o mare valoare liteAZrara, impunandu-se prin reprezentanti ilustri precum Demostene, Cicero, Ioan Chrisostomul, Sfantul Ambrozie, Bossuet etc. In perimeAZtrul culturii noastre sunt celebri Antim Ivireanu, Mihail Kogalniceanu, Titu Maiorescu, Barbu Delavrancea, Take Ionescu, Nicolae Iorga. Nicolae Titulescu, Ion Petrovici si altii, ale caror D. starnesc oricand interesul, indiferent de obiectivul lor concret, uneori strict conjuncAZtural.

In poezia lirica, prezenta elementelor discursive este de regula repudiata, incepand cu simbolistii, ca stricand unitatea emotiei: "Prends 1'eloquence et tords lui son cou" (Ia elocinta si suceste-i gatul), spunea Paul Verlaine in Arta poetica. 2. In filozofie, gandirea discursiva desemneaza gandirea care se constituie in etape de-a lungul comunicarii lingvistice. Astfel, gandirea sau cunoasterea discursiva, se opun intuitiei, ca viziune intelectuala. In anumite tendinte filozoAZfice si literare contemporane sensul D.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.