Dimensiunile psihologice ale muzicii

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dimensiunile psihologice ale muzicii

Dimensiunile psihologice ale muzicii
În capitolul al doilea ne propunem sã efectuãm un studiu experimental pentru a determina cum ºi în ce mod audierea sistematicã a muzicii influenþeazã viaþa psihicã a ºcolarului de vîrstã micã. Deci, factorul experimental presupune audierea unor programe muzicale, special selectate, în mod sistematic, în condiþiile unei clase de elevi.

Dimensiunile psihologice ale muzicii
Ipotezele, ce urmeazã a fi confirmate sau infirmate prin acest studiu sunt urmãtoarele:
1.Muzica influenþeazã pozitiv sfera afectiv-cognitivã a ºcolarilor mici;
2.Modificãrile din sfera afectivã, determinate de audiþiile muzicale produc modificãri în sfera cognitivã a elevilor de vîrstã micã.
Pentru aceasta trebuie de determinat mai întîi care sunt efectele muzicii asupra sferei afective a elevului mic; de determinat dacã modificãrile din domeniul afectiv cauzate de audiþiile muzicale produc modificãri în sfera cognitivã; de stabilit semnificaþia din punct de vedere statistic a schimbãrilor eventual produse.

Realizarea obiectivelor înaintate, ºi prin urmare confirmarea ipotezelor cercetãrii, ne vor permite sã demonstrãm, cã audierea sistematicã a muzicii “calitative” , în condiþiile ºcolii, dar nu numai, poate contribui la sporirea capacitãþii de învãþare a elevilor ºi respectiv, la optimizarea întregului proces instructiv-educativ.

Dimensiunile psihologice ale muzicii
Interpretarea datelor experimentale
În urma prelucrãrii datelor experimentale, constatãm cã, la etapa pretestãrii, comparînd grupul experimental ºi cel de control, în baza rezultatelor obþinute prin administrarea probei culorilor, diferenþele în plan afectiv sînt nesemnificative. Culorile predominante, în cadrul ambelor grupe sunt aproximativ aceleaºi, adicã violet, cafeniu, roºu ºi negru, ce semnificã prezenþa unor stãri emoþionale negative ºi anume: anxietate, stress, iritaþie, tendinþe agresive ºi frica. (pag. 56)

În plan cognitiv diferenþele de asemenea sunt nesemnificative în cazul memoriei (mediile pentru grupul experimental ºi de control fiind de 5 .56 – nivel scãzut de dezvoltare a capacitãþii de memorare auditivã de cuvinte – ºi respectiv 6.24 – nivel mediu. Indicatorii diferenþelor calculaþi cu testul Mann – Whitney U sunt: pentru z = 1.45, p = 0.15), ºi în cazul probei penrtu determinarea nivelului de concentrare a atenþiei (mediile fiind de 35.08 (nivel scãzut) pentru grupul experimental ºi 39.64 (nivel scãzut) pentru grupul de control. Indicatorii diferenþelor: pentru z = 1.90, p = 0.05).

Rezultatele obþinute la proba pentru determinarea nivelului de dezvoltare a operaþiilor mintale (Testul Amthauer) evidenþiazã, însã, diferenþe statistic semnificative între grupuri, mediile fiind de 21.28 (nivel mai jos de mediu) pentru grupul experimental ºi 26.6 (nivel mediu) pentru grupul de control. Indicatorii difirenþelor calculaþi cu testul Mann – Whitney U sunt: pentru z = 3.93, p = 0.01. (pag.57)

Dupã acþiunea cu factorul experimental, adicã la etapa posttestãre, observãm cã între grupuri, în plan afectiv, apar diferenþe semnificative astfel, dacã în cadrul grupului de control distribuþia de frecvenþã a culorilor este asemãnãtoare celei din pretestare, atunci în cadrul grupului experimental situaþia se schimbã radical. Se observã o diminuare a prezenþei culorilor roºie (iritaþie, tendinþe agresive), violet (anxietate), ºi chiar dispariþia totalã a culorilor: cafeniu (stress), gri (supãrare), negru (fricã) ºi o tendinþã cãtre culorile: albastru, ce semnificã starea de calm, satisfacþia; verde – siguranþã, insistenþã; galben – activism, buna dispoziþie, tendinþã spre comunicare. (pag.56)

De asemenea se produc modificãri ºi în sfera cognitivã. Comparând experimental ºi cel de control în baza rezultatelor obþinute în urma administrãrii probelor pentru determinarea nivelului de dezvoltare a memoriei auditive de cuvinte, a operaþiilor gândirii ºi concentrãrii atenþiei, dupã experiment constatãm cã diferenþa între acestea scade.Modificãrile ce s-au produs în sfera cognitivã a subiecþilor grupului de control dupã experiment sînt statistic nesemnificative, în timp ce grupul experimental se caracterizeazã printr-un salt cantitativ-calitativ cãtre grupul de control. (pag.58)

Astfel, în rezultatul comparãrii datelor grupului experimental înainte ºi dupã experiment se evidenþiazã diferenþe semnificative la toate trei probe: la memorie media grupului fiind de 6,88 - nivel mediu); la atenþie (media 43,08 – nivel mediu) ºi la gîndire (media 24,28 – nivel mai jos de mediu9. Indicatorii difewrenþelor calculaþi cu testul Mann – Whitney U sînt: z=2,91, p=0,01; z=3,71, p=0,01; z=2,51, p= 0,012. (pag.60)

Prin urmare probabilitatea cã diferenþele obþinute s-ar datora legilor întîmplãrii este foarte micã ºi putem afirma cã modificãrile produse în sfera afectiv-cognitivã a subiecþilor grupului experimental sînt determinate de intervenþia factorului experimental, adicã de audiþiile muzicale. Deci ipotezele lansate la începutul cercetãrii s-au confirmat. Adicã faptul cã muzica are o influenþã maximã în domeniul afectivitãþii ascultãtorului prin crearea efectului relaxant ºi inducerea stãrilor emoþionale pozitive, fãrã îndoialã se rãsfrânge ºi asupra celor lalte procese psihice, în cazul nostru memoriei, atenþiei ºi gândirii, acestea începând sã decurgã la un nivel mai înalt.
« mai multe referate din Psihologie