Dimensiunea economica si sociala a valorii

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dimensiunea economica si sociala a valorii

Adepþii acestei teorii pun deci accentul pe utilitatea bunului ca factor de determinare a valorii, acordând prioritate satisfacerii nevoilor umane, cãreia trebuie sã i se subordoneze producþia. De asemenea, în formarea valorii, ei acordã muncii un rol asemãnãtor rolului oricãrui alt factor de producþie (capital, informaþie sau ºtiinþã, factori naturali etc.) ºi nu unul exclusiv. Valoarea unei mãrfi, dupã aceastã teorie, este cu atât mai mare cu cât ultima unitate consumatã din acea marfã are o utilitate mai mare.

Teoria valorii-utilitate pune în evidenþã rolul esenþial al utilitãþii unui bun, marfã în determinarea valorii sale; ea conferã utilitãþii nu numai calitatea de premise de condiþie prealabilã a valorii, ci calitatea de factor creator de valoare; ea fixeazã legaturã organicã între utilitatea unui bun, marfã ºi valoarea sa respectiv între mãrimea utilitãþii ºi mãrimea valorii.

Valoarea bunului marfã, potrivit teoriei valorii - utilitate, nu existã ca un atribut al mãrfii în sine, ci numai în legãturã organicã dintre bunul mãrfii ºi satisfacerea nevoilor subiectului economic.

Din punct de vedere economic, valoarea unui bun este determinatã de abilitatea acelui bun de a genera un venit. Sau, putem fi adepþii teorii utilitãþii marginale ºi sã spunem cã valoarea este determinatã de utilitatea bunului respectiv.

Exemplu: Sã zicem cã un student merge la o librãrie ºi îºi cumpãrã o carte pentru care plãteºte 50 RON. Dacã acel student nu câºtigã nici un venit suplimentar real în urma lecturãrii cãrþii, valoarea acelei cãrþi este practic zero. Pe de altã parte, dacã aceeaºi carte este vândutã într-un magazin specializat, este cumpãratã cu 10 RON ºi îl ajutã pe student sã aibã o idee care sã-i aducã în urmãtorii ani, 100.000 RON atunci valoarea cãrþii este de 100. 000 RON sau suma viitoare câºtigatã de cãtre student pânã la sfârºitul vieþii datoritã lecturãrii acelei cãrþi.

Valoarea economicã e de naturã practicã, ea aparþine bunurilor luate individual. Aici, valoarea depinde de cost, de munca necesarã pentru producerea bunului ºi de utilitatea limitã.

Valorile economice sunt constitutive pentru realitatea socialã, ele sunt numai o parte din valorile sociale care cuprind mai multe speþe de valori cu funcþiuni diferite în viaþa socialã.

Din punct de vedere social, sistemul de valori diferã pentru fiecare individ în parte. În viziunea lui Petre Andrei (filozof român care a vorbit despre valoare în teza sa de doctorat 1913 – 1916 care este prima lucrare de axiologie sistematicã în cultura româneascã de specialitate) ideea fundamentalã pentru constituirea unei logici a valorii este „considerarea valorii ca un element logic al cunoºtinþei noastre”.

Valoarea apare ºi ca relaþia dintre subiect ºi obiect, în care prin polaritate sau polarizare, prin ierarhii, ne exprimãm preþuire diferenþiatã acordatã unor lucruri sau însuºiri ale acestora, unor persoane sau unor acte umane, unor opere create în virtutea capacitãþii lor de a satisface anumite nevoi, aspiraþii sau interese.

Valorile pot fi clasificate în:
1.valori economice
2.valori juridice
3.valori politice
4.valori etice
5.valori istorice
6.valori estetice
7.valori religioase

Primele patru valori sunt valori determinate de funcþiunile constitutive ºi regulative ale vieþii sociale. Celelalte trei valori sunt determinate de cadrul în care trãieºte ºi evolueazã realitatea socialã.

Valorile politice se referã la stat. Trecând de la formele de comunitate: dare ºi trib, de la congregaþiile genetice bazate pe descendenþã ºi pe legãtura sângelui, de la grupãrile întemeiate pe obicei, nu lege, la societatea propriu-zisã constituitã pe baza legii, statul apare ca o valoare superioarã politicã.

Valorile etice pot fi de naturã psihologicã, logicã, biologicã. Teoria psihologicã afirma cã valoarea eticã are o bazã psihicã. Astfel, H.Meyer considera valoarea eticã drept un produs al voinþei eului, al voinþei de a-ºi perfecþiona personalitatea. Valoarea e rezultatul unui act subiectiv de voinþã, al unui impuls cãtre valoare. Teoria biologicã a valorilor etice afirmã ca drept valoare eticã tot ceea ce contribuie la maximul de viaþã, maximul plãcerii; legea naturalã fiind ca un ideal.

Valorile estetice se referã la plãcerea esteticã. Teoria logicã a valorii considerã fenomenul drept conþinut logic al gândirii, îmbrãcat în intuiþia sensibilã.

Când vorbim de valoare esteticã înþelegem un obiect care are valoare ºi un subiect pentru care existã acea valoare .Frumosul este valoarea esteticã centralã, la care se raporteazã toate celelalte. Valorile estetice pot fi intuite, simþite, trãite, reprezentate, imaginate. Spiritele artistice posedã în mod preponderent o gândire intuitivã ºi imaginativã, în timp ce oamenii de ºtiinþã, una abstractã cu precãdere.

Valorile religioase sunt ºi ele dintre cele mai vechi în ordinea apariþiei lor, raportarea la ele fiind esenþialã pentru înþelegerea genezei valorilor morale, juridice ºi politice. Manifestãrile religioase au comunã ºi definitorie valoarea sacrului.

Sacralizarea este legatã ºi de perpetua aspiraþie de autodepãºire ºi împlinire umanã, orientatã spre o proiecþie idealã, absolutã, transcedenta ºi supranaturalã. Valorile religioase sunt prin natura lor spirituale. Purtãtorii lor sunt omul ºi conºtiinþa sa, comunitatea umanã ºi spiritualitatea colectivã. Valorile religioase, ca toate valorile spirituale sunt valori scop. Se bazeazã pe credinþã ºi revelaþie, pe sentiment ºi trãire.
« mai multe referate din Economie