Didactica generala

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Didactica generala

Referat despre Didactica generala
Etimologic, termenul provine din grecescul didaskein = a învãþa; didaktikos = instrucþie, instruire, didaktike= arta învãþãrii

În concepþia lui Comenius, didactica însemna, în sens foarte larg, arta predãrii, „arta universalã de a-i învãþa pe toþi totul”.

În lucrarea Didactica Magna, Comenius a fost preocupat de aspecte de ordin administrativ ce þin de educaþie, de aspecte legate de obiectivele, principiile, conþinutul, metodele, formele de organizare a muncii instructiv-educative.

Doctrina sa pedagogicã vizeazã urmãtoarele aspecte:
- Modalitatea de organizare a procesului de învãþãmânt desfãºurat în limba maternã, pe clase ºi lecþii, cu programe ºcolare, manuale, cu elevi de aceeaºi vârstã, cu oameni specializaþi (cadre didactice), într-un an ºcolar, cu perioadã de activitãþi ºi vacanþe, cu orar etc.

- Considera cã profesorul trebuie sã-l ajute pe ºcolar sã-ºi însuºeascã ºtiinþa

- Rolul metodei în procesul de predare-învãþare: „o metodã adecvatã asigurã rezultate bune chiar ºi în cazul unor dascãli sau elevi mai puþin buni”

- Transmiterea cunoºtinþelor prin exemple, prin aplicaþie sau imitaþie

- Axioma instruirii: ºcolarului i se cade munca, profesorului –conducerea

- Promovarea unor principii didactice

Alþi pedagogi care au contribuit la dezvoltarea teoriei instrucþiei ºi educaþiei: John Locke, Jean-Jacques Rousseau, Johann Heinrich Pestalozzi, Konstantin Dimitrievici Uºinski, Johann Friedrich Herbart (vezi tabelul detaliat).

Cel care a contribuit la fundamentarea ºtiinþificã, la constituirea didacticii ca disciplinã de sine stãtãtoare a fost J.F.Herbart (1776-1841), considerat de unii adevãratul pãrinte al didacticii. La noi, curentul herbartian a pãtruns la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul sec. al XX-lea; a devenit o doctrinã pedagogicã oficialã, susþinutã de I.Popescu, V.Gh. Borgovan, G.G. Antonescu.

Alte contribuþii importante la constituirea didacticii ca ºtiinþã (dupã cea a lui Herbart): Claparede, John Dewey, Ernst Meumann, Maria Montessori, Skinner, J.Piaget, Galperin, Jerome S.Bruner º.a.

Definiþie:
Didactica = o disciplinã ºtiinþificã, ce studiazã procesul de învãþãmânt ca principalã modalitate de cunoaºtere ºi formare, de instruire ºi educaþie; sistemul de învãþãmânt ca ansamblu al instituþiilor de instrucþie ºi educaþie; legitãþile/principiile activitãþii didactice; conþinutul învãþãmântului; tehnologia didacticã; formele de organizare ºi desfãºurare a activitãþii didactice; formele de educaþie în afara instituþiei ºcolare; raporturile profesor-elev, stilul profesorului etc.

Ramurile didacticii:
1. Didactica generalã
2. Didactica specialã (metodica)
3. Didactica adulþilor
4. Autoinstruirea.

Funcþiile didacticii:
1. De cunoaºtere – studiazã un anumit sector din activitatea socialã (instruirea, autoinstruirea); asigurã corelaþia dintre finalitãþile educaþiei, conþinutul ºi strategiile educaþiei; stabileºte principiile generale ºi specifice; stabileºte structura acþiunii educaþionale eficiente la nivel macro ºi micro.

2. Utilitarã, practicã – ghideazã activitatea educaþionalã, oferind orientãri generale, norme de activitate, eficienþa mijloacelor de instruire, identificarea criteriilor de notare a randamentului ºcolar. « mai multe referate din Psihologie