Determinarea constantei Rydberg

3x puncte

categorie: Chimie

nota: 9.65

nivel: Facultate

Explicarea liniilor spectrale ale atomului de hidrogen a constituit o verificare de succes a teoriei atomului de hidrogen, data de Niels Bohr in 1913 (si pentru care a primit premiul Nobel pentru fizica in 1922). Bohr afirma ca nu exista decat anumite orbite permise pentru electron, corespunzatoare unor stari stationare.

Cea mai scazuta energie a atomului de hidrogen (numita si star[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Determinarea constantei Rydberg

Explicarea liniilor spectrale ale atomului de hidrogen a constituit o verificare de succes a teoriei atomului de hidrogen, data de Niels Bohr in 1913 (si pentru care a primit premiul Nobel pentru fizica in 1922). Bohr afirma ca nu exista decat anumite orbite permise pentru electron, corespunzatoare unor stari stationare.

Cea mai scazuta energie a atomului de hidrogen (numita si stare fundamentala) corespunde numarului numarului cuantic n = 1 si are valoare de -13,6 eV. Ionizarea atomului de hidrogen, adica spargerea lui intr-un nucleu si un electron corespunde unei departari
practic infinite dintre aceste particule, energia minima a acestui sistem fiind zero.

Energia minima necesara pentru a ioniza atomul de hidrogen aflat in starea fundamentala se numeste energie de ionizare si are valoarea de 13,6 eV. In mecanica cuantica energia atomului de hidrogen, expresia (4), se afla prin integrarea ecuatiei Schrodinger, fara a se mai introduce conditia (3). Energia totala a atomului de hidrogen este negativa (ecuatia (4)), ceea ce exprima faptul ca electronul se afla legat in campul electromagnetic al nucleului.

Pentru determinarea lungimilor de unda ale liniilor hidrogenului, se foloseste un spectru cunoscut, inregistrat la acelasi spectroscop si in conditii identice, al mercurului.Lungimile de unda ale liniilor mercurului, de la stanga la dreapta in spectrograma din figura
2, sunt 623.4, 612.3, 579.0, 577.0, 546.1, 535.4, 435.8, 434.7, 433.9, 407.8 si 404.7 nm.Astfel, spectrul mercurului este folosit pentru etalonarea in lungimi de unda a spectrogramei.

4. Dispozitivul experimental
Studierea spectrogramei se face cu un microscop. Masuta microscopului poate fi deplasata in plan orizontal, pe doua directii perpendiculare, cu ajutorul a doua suruburi.Deplasarea in lungul spectrului permite masurarea pozitiei unei linii spectrale pe o rigla
gradata in mm folosind un vernier cu precizia de 0,1 mm. Pentru fixarea pozitiei liniei dorite, ocularul microscopului este prevazut cu un fir reticular.Pentru efectuarea lucrarii sunt necesare: spectrograma cu spectrul hidrogenului atomic vizibil (seria Balmer), cu spectrul mercurului si un microscop.

5. Modul de lucru si prelucrarea datelor experimentale
Se identifica spectrul mercurului si al hidrogenului privind intai spectrograma cu ochiul liber si apoi la microscop.Privind prin ocular, se potriveste oglinda microscopului pentru a avea o buna iluminare a spectrogramei. Se deplaseaza masuta microscopilui in plan orizontal astfel incat zona de pe spectrograma inconjurata cu un cerc din figura 2 sa fie pe axa obiectivului microscopului. Pentru a nu se sparge spectrograma, pozitia verticala initiala a microscopului
trebuie sa fie cu obiectivul lipit de spectrograma. Se ridica treptat tubul microscopului, pana cand liniile spectrale apar clare. Se verifica paralelismul intre liniile spectrale si firul reticular,
asezarea paralela a firului reticular facandu-se prin rotirea ocularului.

Se citesc pe rigla gradata (prin suprapunerea firului reticular cu fiecare linie) pozitiile xi ale celor 11 linii ale mercurului si se completeaza tabelul de mai jos. Atentie : tabelul poate fi completat atat de la dreapta la stanga cat si de la stanga la dreapta. Priviti cu ochiul liber spectrograma aflata pe masuta microscopului (fara a o atinge) si figura 2 pentru a sti din care parte incepeti completarea tabelului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Chimie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.