Deteriorarea ecosistemului prin constructii de baraje si canale

3x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.74

nivel: Liceu

Constructiile hidroenergetice si acumularile care s-au realizat, au ca suport geologic formatiuni sedimentare, care in cea mai mare parte sunt roci necoezive, sau prezinta o coeziune redusa si sunt permeabile.
In sectorul Dragasani - Slatina, raul Olt traverseaza Podisul Getic. Lunca Oltului, dezvoltata pe ambele maluri, insoteste albia minora pe tot sectorul, avand o latime mare de 1 - 5 k[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Deteriorarea ecosistemului prin constructii de baraje si canale

Constructiile hidroenergetice si acumularile care s-au realizat, au ca suport geologic formatiuni sedimentare, care in cea mai mare parte sunt roci necoezive, sau prezinta o coeziune redusa si sunt permeabile.
In sectorul Dragasani - Slatina, raul Olt traverseaza Podisul Getic. Lunca Oltului, dezvoltata pe ambele maluri, insoteste albia minora pe tot sectorul, avand o latime mare de 1 - 5 km. Latimea maxima este la confluenta Tesluiului.

Caracteristica principala este excesiva meandrare (meandre si brate cu sau fara apa, care inchid ostroave). La viituri, lunca Oltului este inundabila si este dominata de fruntea terasei joase sau inalte.Reteaua hidrografica pe sectorul de rau Dragasani - Slatina prezinta un character permanent si nepermanent (torential), alimentarea fiind in general de suprafata, dar si din subteran.

Mediul biologic
Flora terestra si acvatica -Vegetatia ierboasa din lunca Oltului era alcatuita din culturi agricole si pajisti de iarba moale, coada vulpii, pir si asociatii hidrofile. Adiacent vegetatiei de lunca era zona de vegetatie a padurilor de foioase. Interventia antropica a facut ca de-a lungul timpului, padurile propriu - zise sa dispara prin defrisare, singura vegetatie arboricola fiind zavoaiele de salcii de pe malurile raului Olt, la care se adauga plantatiile de plopi de pe marginea drumurilor si de pe terenurile in panta supuse eroziunii.

Fauna terestra - Zoogeografic, portiunea studiata se incadreaza in provincial moesica, cu o fauna central - europeana, insa cu numeroase infiltratii submediteraneene. In marea lor majoritate, speciile sudice sunt specii termofile. Fauna pajistilor de lunca este un rezultat al contactului dintre mediul acvatic si cel terestru si, sub influenta unor conditii ecologice aparte (inundatii periodice, umiditate ridicata), fauna acestor biotopuri are trasaturi distinctive. In luncile de ses apar specii care cuibaresc in maluri, precum prigoria, lastunul de mal, codobatura, sau specii care isi cauta hrana aici, cum ar fi barza.

Fauna acvatica - Zoocenozele bentice (organisme nevertebrate) - Structura compozitionala a Oltului era foarte saraca si dominata de oligochete si chironomide.Imaginea mediului acvatic era aceea a unui mediu acvatic foarte antropizat, supus unor influente poluante insemnate.

- Ihtiofauna - Zona studiata se incadreaza in zona mrenei, care
incepea aval de Govora si continua pana aproape de varsarea in Dunare. In zona mrenei au fost semnalate urmatoarele specii: mreana - specie dominanta, scobarul, cleanul, crapul, obletul, stiuca, batca, platica, babusca, porcusorul etc.

Ihtiofauna raului Olt inainte de barare prezenta urmatoarele caracteristici si influente:
- pescuiri industriale;
- incepand cu deceniul al 6 - lea, incep sa isi faca aparitia surse de poluare majore, de natura diferita;
- in perioada '60 - '70 se specifica disparitia speciilor de pesti fusar si mihalt;
- reducerea efectivelor piscicole, prin mortalitate repetata.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.