Despre personajele dintr-un basm cult studiat - Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Despre personajele dintr-un basm cult studiat - Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

Tesut pe universala tema a confruntarii binelui cu raul, "Povestea lui Harap-Alb" este frumoasa poveste culta in care feciorul de imparat - fara nume si mezin al familiei - va pleca la unchiul sau Verde Imparat pentru a mosteni imparatia.Personajele din basmul cult "Povestea lui Harap-Alb" (oameni dar si fiinte himerice cu comportament omenesc) sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele si raul in diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine si rau se incheie intotdeauna, in basm, prin victoria fortelor binelui.

Chiar daca pastreaza tipologia personajelor din basmul popular si simbolistica acestora, Creanga de indeparteaza de modelul sau, prin constructia unor personaje complexe, originale, inconfundabile. Personajul principal, Harap-Alb, ca de altfel si celelalte este individualizat prin comportament, prin limbaj, prin nume. Reactiile diverse, starile ce reies din diferite situatii denota o psihologie tipic umana, indiferent daca sunt personaje cu puteri supranaturale sau nu.

Harap-Alb nu are puteri supranaturale si nici insusiri excetionale (vitejie, darzenie, istetime), dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitati psiho-morale (valori etice, mila, bunatatea, generozitatea) necesare unui imparat, in viziunea autorului. Sensul diactic al basmului este exprimat de Sfanta Duminica: "Cand vei ajunge si tu odata mare si tare, ii cauta sa judeci lucrurile de-a fir a-par si vei crede celor supriti si necajiti si asupriti, pentru ca stii acum ce e necazul".

Numele personajului reflecta conditia duala: rob, sluga (Harap) de origine nobila (Alb), iar sugestia cromatica alb-negru, traversarea unei stari intermediare (initiere), intre starea de inocenta (negru) si "invierea" spirituala a celui ce va deveni imparat (alb).

Eroul este sprijinit de ajutoare si donatori: fiinte cu insusiri supranaturale (Sfanta Duminica), animale fabuloase (calul nazdravan, craiasa furnicilor si a albinelor), fapturi himerice (cei cinci tovarasi) sau obiecte miraculoase (aripile craieselor) si se confrunta cu raufacatorul, personajul antagonist, Spanul care are si functia de trimitator.

Acesta nu este doar o intruchipare a raului, ci are si rolul initiatorului, este un "rau necesar". De aceea calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sa se fi incheiat: "Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac oamenii sa prinda la minte". Nu doar naratorul, ci si personajele, par a avea cunostinta de scenariul initiatic pe care trebuie sa-l traverseze protagonistul. « mai multe referate din Romana