Despre fatalismul mioritic

7x puncte

categorie: Romana

nota: 10.00

nivel: Liceu

Daca poporul roman e un spirit resemnat sau unul luptator?" [1]. Aceasta istoAZrie a interpretarilor, cu evidente conotatii filosofice, e marcata de cateva puseuri acuAZzaAZtoare urmate de fiecare data de replici justificative. Dupa al doilea Razboi Mondial, aceste excese isi pierd din intensitate, remarcandu-se, in schimb, o ampla ofensiva a conAZcepAZtiei nonfataliste - G. Calinescu, C. Brailoiu[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Despre fatalismul mioritic

Daca poporul roman e un spirit resemnat sau unul luptator?" [1]. Aceasta istoAZrie a interpretarilor, cu evidente conotatii filosofice, e marcata de cateva puseuri acuAZzaAZtoare urmate de fiecare data de replici justificative. Dupa al doilea Razboi Mondial, aceste excese isi pierd din intensitate, remarcandu-se, in schimb, o ampla ofensiva a conAZcepAZtiei nonfataliste - G. Calinescu, C. Brailoiu, A. Fochi si M. Eliade fiind repere soAZlide ale acestui curent.

Seria polemica e inaugurata inca in 1854 de catre francezul Jules Michelet, un apropiat al pasoptistilor si unionistilor romani refugiati la Paris care, se stie, a realizat prima traducere intr-o limba straina a Mioritei. Acesta remarca si acuza, totodata, o prea usoara resemnare a ciobanului in fata mortii. Dar ceea ce avea sa contrarieze sunt conAZcluziile lui J. Michelet: "Mai este insa in ea, din nefericire, o trasatura nationala: reAZsemAZAZnarea prea usoara. Omul nu se lupta cu moartea; nu se incrunta catre ea; el o priAZmeste, se insoara cu aceasta Aİcraiasa>>, a lumii mireasa si mistuie, fara sa murmure, aceasAZta casatorie. Abia desprins din natura, pare ca se simte mangaiat de faptul ca se reintoarce iarasi in sanul ei" [2].

Francezul avea toate circumstantele de partea sa. La o lectura abrupta si la o anaAZliza simplista, din exterior, mesajul pare cu adevarat acesta. Cu certitudine ca multi alti reprezentanti ai altor culturi si civilizatii ar da, fara rea-credinta, poate cu o usoara conAZsternare, acelasi verdict. Deci putem vorbi de o franchete prea putin amendabila.

Alexandru Odobescu (1861) este primul care respinge ideea fatalismului mioAZritic, fara insa a cauta o interpretare oarecare pentru modul in care se petrece moartea. Odobescu este de parere ca la radacina atitudinii ciobanului ar sta regretul de a paAZraAZsi viata in floarea varstei si, deci, substanta baladei nu are nici o urma de fatalism, ci doar o tristete vadita a "junetii invinse". Cat priveste intriga de la stana, e socotita neAZsemAZnificativa, deoarece a fost grefata ulterior [3]
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.