Depresiuni

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.50

nivel: Facultate

Dornelor (Tara Dornelor
Depresiunea Dornelor este incadrata in grupa nordica a Carpatilor Orientali, la limita sudica a acesteia, in culoarul Bargau - Campulung Moldovenesc. Are legaturi usor accesibile precum : spre vest cu zona Bistritei ardelene prin pasurile Tihuta (1.217 m) si Ilva (910 m), spre est catre Campulung Moldovenesc, prin pasul Mestecanis (1.096 m), spre Maramures - catre no[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Depresiuni

Dornelor (Tara Dornelor
Depresiunea Dornelor este incadrata in grupa nordica a Carpatilor Orientali, la limita sudica a acesteia, in culoarul Bargau - Campulung Moldovenesc. Are legaturi usor accesibile precum : spre vest cu zona Bistritei ardelene prin pasurile Tihuta (1.217 m) si Ilva (910 m), spre est catre Campulung Moldovenesc, prin pasul Mestecanis (1.096 m), spre Maramures - catre nord, de-a lungul vaii Bistrita prin pasul Prislop (1.416 m) si catre Moldova Moldova extracarpatica spre sud-est prin cheile Bistritei, de la Zugreni.

Depresiunea Dornelor se afla in etajul padurilor de molid si a celor de amestec aproximativ 60 % din teritoriul depresiunii fiind acoperit cu paduri. Pajistile montane sunt alcatuite din fanete si pasuni naturale, care ocupa suprafete intinse. Depresiunea este situata la o altitudine medie de 800 de metri si are peste 900 ha de turbarii si mlastini oligotrofe, numite local tinoave.

Viorel Chirita,citat din " Depresiunea Dornelor, Studiu fizico-geografic"...Tara dornelor se prezinta ca o cetate inconjurata de mari masive montane : Muntii Calimani, de natura vulcanica cu varfurile Pietrosu, (2.102 m), Negoiul (2.046 m), Izvorul Calimanului (2.031 m), Retitis (2.021 m), Pietricelu (1.991 m) samd, muntii Bistritei, masivele Giumalau - Rarau, muntii Suhardului cu varfurile Omu (1.931 m) si Ousoru (cu 1.639 m). Clima Tarii Dornelor se incadreaza in climatul temperat continental de natura alpina din tara noastra.

Temperatura medie anuala este de + 4,6 grade Celsius. Iarna si toamna prezinta caracteristicile unor inversiuni de temperatura, in partile joase temperaturile fiind mai scazute decat pe versanti, situatie in care nu bate vantul. Ca si o influenta a climei, relevam aici imposibilitatea cresterii cerealelor cu exceptia orzului, ovazului si a secarei, a legumelor ce nu rezista la inghet si a cresterii pomilor fructiferi, datorita faptului ca brumele cad primavara tarziu si toamna de timpuriu, in mod obisnuit din partea a doua a lunii august. Singura cultura relevanta este cea a cartofului. Foarte bogata este reteaua hidrografica de suprafata. Izvoarele in marea lor majoritate, se continua cu paraie si paraiase.

Numarul izvoarelor ce coboara de pe versantii din jur este mare, iar debitul lor este relativ constant. Prezenta liniilor de falie se face simtita prin aparitia numeroaselor izvoare de apa minerala, numite de localnici, borcuturi.Gheorghe Pata, citat din "Tinutul Vatra Dornei "...
Din punct de vedere climatic, depresiunea se afla in zona cu clima montana racoroasa, avand lungi perioade de inversiuni termice, mai ales in timpul iernii, temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt sub 6 C, vara,temperaturile medii ale lunii iulie rar depasesc 14C.

Cantitatea medie anuala de precipitatii are valori de peste 600 mm, vanturile dominante bat din sectoarele Sud Vest,Vest si Est, Nord Est, viteza acestora fiind in general redusa. In limitele sale, Tara Dornelor cuprinde 12 unitati administrative (comunele Dorna Arini, Dorna Candrenilor , Cosna, Iacobeni, Panaci, Poiana Stampei, Saru Dornei, Brosteni, Crucea, Carlibaba, Ciocanesti, insumand aproximativ 45 de asezari) polarizate in vatra depresiunii de municipiul Vatra Dornei.

Campulung Moldovenesc
Depresiunea este formata din trei compartimente inlantuite: Campulungul Sadovei drenat de paraul Sadova, Campulungul Moldovei si Campulungul Hurghisului. Primele doua, orientate VNV-SE sunt "campulunguri" tipice, longitudinale, paralele cu liniile orografice principale, iar al treilea are caracter transversal fata de formele orografice invecinate.

Orasul ocupa compartimentul ei mijlociu, respectiv Campulungul Moldovei. Intre muntii Magura-Muncelu-Haga, care il delimiteaza spre vest si Ginas-Cucoara la est, orasul se dezvolta pe o lungime de cca. 12 km si o latime de peste 2 km. Aspectul de camp lung, este atat de frapant si contrastant cu cel al ramelor muntoase, incat a determinat insusi numele localitatii, iar apelativul popular a fost preluat de literatura stiintifica.

Altitudinea relativ joasa a depresiunii (600-650 m) este bine subliniata in partea sud-vestica de niste maguri piramidale care se inalta cu peste 500 m deasupra ei, dominand-o prin povarnisuri impunatoare, acestea fiind Munceii Campulungului, cele mai nordice subunitati ale Masivului Rarau: Magura Runcului (1170 m), Runc (1120 m), Bodea (1073 m) si Cucoara (944 m).

In partea opusa, Obcina Feredeului nu se inalta dintr-o data, ci prelung, in trepte, ceea ce da depresiunii un caracter asimetric in profil transversal. Culmile Haga (904 m), Runcul Corlateni (875 m, Butia Delutului (876 m), Ginas (950 m), care alcatuiesc o prima treapta, ca si valul ce se inalta in spatele lor, Dealu Lung (1073 m), Cocosu (1061 m), Prislop (1169 m) si apoi, in ultimul plan, Magura Deii (1202 m), Tomnatic (1302 m), Runcul Prisacii (1141 m), au inaltimi comparabile cu Munceii Campulungului, dar fragmentarea lor mare, lipsa de unitate si pantele dulci le fac mai putin impunatoare.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.