Depresiunea Colinara a Transilvaniei

7x puncte

categorie: Geografie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Formatiunile paleogene prezinta o dezvoltare clasica in NV depresiunii cu depozite eocene si oligocene, cu numeroase orizonturi evident in cadrul acestora calcarele eocene, exploatate in multe locuri cu materiale de constructii, marne, argile si diferite alte formatiuni apartinand eocenului si oligocenului.

Sedimentarea in depresiune se continua in tot timpul Neogenului.[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Formatiunile paleogene prezinta o dezvoltare clasica in NV depresiunii cu depozite eocene si oligocene, cu numeroase orizonturi evident in cadrul acestora calcarele eocene, exploatate in multe locuri cu materiale de constructii, marne, argile si diferite alte formatiuni apartinand eocenului si oligocenului.

Sedimentarea in depresiune se continua in tot timpul Neogenului. Spre sfarsitul Miocenului, respectiv in Badenian are loc o puternica transgresiune, cand apele marii cuprind intreg teritoriu al Transilvaniei, situatia fiind o consecinta a miscarilor stirice care incep in helvetian si sunt continuate cu intensitate in badenian. In Badenian, cand are loc o activitate vulcanica foarte intinsa incepe procesul de depunere a piroclastitelor, a cenusii vulcanice de la eruptii formand primul orizont de tufuri (tuful de Dej - tuf dacitic) cu grosimi de zeci de metrii, foarte bine evidentiate in partea estica a Dealurilor Clujului si Dejului, respectiv pe stanga Somesului Mic.

Peste complexul tufului de Dej apare orizontul formatiunilor sarii, constituite din argile si marne si depozitele de sare. Aceasta rezulta in conditii de actiune regresiva, prezente pe toate laturile depresiunii evidentiindu-se anticlinalele diapire Sovata-Praid, Ocna Sibiu, Ocna Mures, Ocna Dej.
Dupa Badenian apar alte orizonturi de tufuri vulcanice in raport cu perioadele de eruptii din vulcanismul Carpatilor Orientali: tuful de Borsa, tuful de Hadareni (pe stanga Ariesului), tuful de Ghiris, Bazna etc.
In centrul depresiunii sunt formatiunile mio-pliocene, dominate de structurile diapire si in domuri, fiind determinate de prezenta si comportarea depozitelor de sare care formeaza o patura groasa si continua in tot centrul depresiunii, inregistrand grosimea cea mai mare intre Mures si Tarnava Mare.

Datorita presiunii litostatice, sarea a migrat spre zonele marginale unde grosimea depozitelor era mai redusa astfel incat in aceste locuri sarea a ridicat depozite uneori pana spre suprafata formand spre margini cutele diapire iar in interior sau format domurile sau chiar brahii anticlinale. Urmare a acestui fenomen laturile vestice si estice se caracterizeaza prin prezenta cutelor diapire incepand de la Dej-Sic-Cojocna-Turda pana la Ocna Mures pe latura vestica urmate de cele de Aiud-Ocnisoara si Pinca-Ocna Sibiului. In est sunt prezente pe aliniamentul Sieu-Sovata-Praid-Odorhei pana spre Rupea. Laturile nordice si sudice sunt lipsite de cute diapire.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.