Delta Dunarii

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Delta Dunarii

Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf maritim ce includea teritoriul Deltei si al lagunei Razim-Sinoe, prin aluviunile aduse de Dunare sau resedimentate de curentul circular al Marii Negre, care a creat in Pleistocen sistemul de grinduri conjugate din Delta (Letea, Caraorman). Dupa formare acestui sistem de grinduri, care au inchis golful initial, teritoriul Deltei a devenit un liman. Apoi Delta a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate, in ordinea existentei lor: Sfantu Gheorghe (cel vechi), Sulina si Chilia (cel mai recent). In prezent (ultimul secol), Delta se afla intr-un proces de retragere in rest.

Dunarea se desparte in cele trei brate principale astfel: prima bifurcare se produce la vest de Tulcea (la Patlageanca), despartindu-se spre nord bratul Chila. La est de Tulcea, cursul Dunarii se bifurca pentru a doua oara in bratele Sulina si Sfantul Gheorghe. Bratul Chila, in nord, are lungimea cea mai mare (120 km) si debitul cel mai ridicat (aproape de 60 % din volumul fluviului). Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs ( in dreptul grindurilor:

Stipoc, Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare (in mai multe cursuri secundare), intre grinduri; bratele secundare sunt: Tataru, Cernavoda, Babina. La Varsare in mare se creaza in prezent o delta secundara (delta secundara a Chiliei), care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an (40-80m/an); aceasta portiune a deltei secundare in formare nu este inclusa in teritoriul tarii noastre. Bratul Sulina este cel mai scurt (64 km), aproape drept, regularizat si canalizat, in urma cu aproape un secol.

La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor (la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii), formandu-se o bara (bara de la Sulina), care are tendinta de a bloca gura de varsare; pentru a diminua acest efect a fost construit un dig (in lungime de 10 km), care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii, de asemenea, are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime (cu un pescaj de 7 m). « mai multe referate din Geografie