Delicventa juvenila

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Delicventa juvenila

Definirea delincventei juvenile a preocupat un numar mare de cercetatori, pornind de la evidentierea caracteristicilor specifice personalitatii delincventului minor. Astfel, s-a ajuns la conturarea unui "profil psihologic" al acestuia (Popescu-Neveanu, 1978): inclinatia catre agresivitate, fie latenta, fie manifesta, ce este bazata pe un fond de ostilitate, de negare a valorilor socialmente acceptate (munca, de exemplu);

instabilitatea emotionala generata de carente educationale si, in ultima instanta, de fragilitatea eului; inadaptarea sociala, provenita din exacerbarea sentimentului de insecuritate, pe care minorul cauta sa-l suprime prin schimbarea frecventa a domiciliului, vagabondaj ori prin evitarea formelor organizate de viata si munca; duplicitatea conduitei, manifestata in discordanta dintre doua planuri: unul, cel al comportamentului tainic, intim in care se pregateste infractiunea si celalalt, nivelul comportamental de relatie cu societatea, prin care isi tradeaza de cele mai multe ori infractiunea; dezechilibrul existential, exprimat prin patimi, vicii, perversiuni etc.

Preda, 1981 sustine ca in definirea delicventei se porneste de la conceptul de maturizarea sociala. Din aceasta perspectiva, delincventul ne apare ca un individ cu o insuficienta maturizare sociala si cu dificultati de integrare in societate, care intra in conflict cu cerintele unui anumit sistem valorico-normativ, inclusiv cu normele juridice.

Delincventul prezinta un deficit de socializare, determinat de perturbarea sau insuficienta proceselor de asimilare a cerintelor si normelor mediului socio-cultural si a proceselor de acomodare la acesta prin acte de conduita acceptabile din punct de vedere social-juridic.
Primul factor se refera la particularitatile si structura somato-fiziologica si neuro-psihica, structura psihologica particulara a minorului, posibilitatile intelectuale, particularitatile afectiv-temperamentale etc

Al doilea factor se refera la factorii de ordin familial, socio-afectivi si educationali, socio-culturali, economici etc.
Raportul dintre cele doua categorii de factori, ponderea fiecaruia in determinarea deviantei comportamentale a minorilor este greu de precizat. Nu se poate izola sau exagera rolul unei categorii de factori. Acesti factori nu actioneaza izolat, unilateral, ci concertat, delincventa fiind rezultatul interactiunii la un nivel scazut al acestora.

Dezacordul dintre factorii individuali si cei sociali este defavorabil structurarii unor conduite concrete. Dezacordul poate sa apara fie prin cresterea solicitarilor de mediu la un nivel care depaseste posibilitatile minorului, fie cind acestea sunt sub nivelul posibilitatilor sale reale.

Cercetarea efectuata pe baza de chestionar (Pitulescu, 1995) asupra unor minori din centrele de reeducare Gaiesti, Targu Ocna (240 minori) si din aresturile unor politii judetene (734 minori) a evidentiat cauzele si conditiile care determina comportamentul infractional in randul minorilor (procentele se refera la subiecti):

Conform unor cercetari facute pe baza unor chestionare in Trgu Ocna si Gaiesti reiese ca multi minori actioneaza din teriblism si le place aventura,in unele situatii minorii sunt imaturi psihica datorita unei insuficanete socializari in familia. Dintre cei chestionati au acuzati carentele educationale din familiile dezorganizate sau aparent organizate mai acuza si lipsa de preocupare la toate nivelurile pentru orientarea minorilor. Din aceste chestionare reiese ca minorii consuma alcool acestia provin din familia cu parinti alcoolici.

Cea mai frecventa forma de manifestare a inadaptarii copiilor, avand drept cauza carentele mediului familial, este vagabondajul, 20% dintre minori au parasit inaintea savarsirii infractiunilor familia sau scoala; dintre acestia 18% provin din familii deficitare comportamental.

Formele cu deficiente de structura a familiei sunt multiple. In 20% din cazuri, familia avea un singur parinte, datorita dezorganizarii ei prin divort, 18% prin abandon si 3% prin deces; in 5% din cazuri familia fusese reconstituita prin mariaj, avind un parinte vitreg, 88% din aceste familii aveau un mediu conflictual. Socul produs de despartirea parintilor a constituit momentul hotarator care a marcat evolutia spre devianta comportamentala.
« mai multe referate din Drept