Degradarea solului - atestat

5x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.72

nivel: Liceu

Interesul pentru poluarea mediului a crescut foarte mult pentru întreaga populație a globului, a instituțiilor și a organizațiilor diverse, unele polivalente, altele cu caracter specializat, orientate exclusiv pe problemele poluării. Fără sol nu există viață. Solul format de-a lungul milioanelor de ani poate fi distrus de eroziune în câteva zile. O treime din solul planetei este serios deteriorat,[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Degradarea solului - atestat

Interesul pentru poluarea mediului a crescut foarte mult pentru întreaga populație a globului, a instituțiilor și a organizațiilor diverse, unele polivalente, altele cu caracter specializat, orientate exclusiv pe problemele poluării. Fără sol nu există viață. Solul format de-a lungul milioanelor de ani poate fi distrus de eroziune în câteva zile. O treime din solul planetei este serios deteriorat, fapt ce are consecințe fatale asupra naturii. Poluarea este evidentă și în cazul solului care este cel de-al treilea factor important de mediu, ce trebuie protejat la fel ca și apa și aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate în ape și aer acoperă uscatul, ambianța imediată de viața a oamenilor, tocmai în locurile aglomerate unde fiecare metru pătrat este intens și multiplu solicitat, degradează terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, urâțesc natura acolo unde este mai căutată pentru frumusețea ei.

Roca ce acoperă pământul a fost transformată de vânt, ploaie și gheață în particule minuscule, ce pe baza dimensiunilor și calității sunt denumite nisip, argilă sau mâl. Solul este locul de întâlnire a poluanților: pulberile din aer și gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosfera se întorc în sol. Apele de infiltrație impregnează solul cu poluanți antrenându-l spre adâncime, râurile poluate infectează suprafețele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la întâmplare pe sol. De la mucul de țigară sau biletul de tramvai pană la automobilul abandonat, la picătura de ulei scursă din tractorul care circulă pe câmp, toate sunt poluări directe ale solului. Solul reprezintă stratul superficial cu grosimea de 20-30 cm de la suprafața scoarței terestre (stratul fertil) care împreună cu atmosfera învecinată, constituie mediul de viață al plantelor.

Importanța ecologică a solului rezultă din faptul că:
- se află în strânsă legătură cu clima unei regiuni prin configurația, structura și natura lui;
- influențează calitatea surselor de apă subterană și de suprafață;
- răspunde direct de creșterea și dezvoltarea vegetației aferente și indirect de poluarea alimentației omului;
- este un factor important în dezvoltarea socio-economică a așezărilor umane ;

Un kilogram de sol conține: * ~ 0,78 kg de substanțe minerale;
1. ~ 0,04 kg aer;
2. ~ 0,18 kg apă (substanțe dizolvate);

Substanțele minerale din sol conțin: * ~ 1 % piatră;
1. ~ 99 % pământ măcinat ( huma, argila cu nisip fin), nisip( cuarț, mica, feldspat, carbonați, oxizi de fier);

Substanțele organice din sol conțin: * ~ 81% humus;
1. ~ 10% rădăcini din plante;
2. ~ 9% flora și fauna caracteristicile pământului;

Formarea stratului de humus reprezintă un proces foarte lent și de durată care presupune mai multe etape. Humusul este un component important al solului reprezentat de resturile vegetale și animale putrezite sintetizat de bacterii și ciuperci.

Poluarea naturală

Are importanță secundară în condițiile în care aportul antropic de poluanți devine tot mai grav:
a) erupțiile vulcanice elimină gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distanțe de vânt și curenți de aer ;
b) eroziunea solului, eoliană sau cauzată de ploi, este cu atât mai intensă cu cat solul este lipsit de vegetație, în pantă sau într-o zonă cu rețea hidrografică bogată ;
c) reziduurile vegetale și animale degajă în urma descompunerii o serie de substanțe gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care să influențeze negativ sănătatea populației umane.

Poluarea artificială

Inițial produsele poluante erau de natura organică și ușor biodegradate de bacterii și ciuperci. Pe măsura dezvoltării industriale și exploziei demografice au apărut deșeuri nebiodegradabile, pentru care nu există în natură enzime capabile să le descompună. Poluarea artificială este de natură: fizică (sonoră, radioactivă, termică), chimică, biologică (agenți patogeni, virusuri, bacterii, fungi).

Poluarea chimică

Poluarea chimică a solului afectează circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesivă circa 0,2 milioane ha; efecte agresive deosebit de puternice asupra solului produce poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) și dioxid de sulf, identificată în special în zonele Baia Mare, Zlatna, Copșa Mică. Deși, în ultimii ani, o serie de unități industriale au fost închise (ROMFOSFOCHIM-Valea Călugărească), iar altele și-au redus activitatea, poluarea solului se menține ridicată și în alte zone (Târgu Mureș, Turnu Măgurele, Tulcea, Slatina s.a.).

Poluarea cu petrol și apă sărata de la exploatările petroliere și transport este prezentă pe circa 50 mii ha. Distrugerea solului prin diverse lucrări de excavare afectează circa 15 mii ha, aceasta constituind forma cea mai gravă de deteriorare a solului, întâlnită în cazul exploatărilor miniere la zi, ca de exemplu, în bazinul minier al Olteniei. Pretabilitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scăzut cu 1-3 clase, astfel ca unele din aceste suprafețe au devenit practic neproductive. Acoperirea solului cu deșeuri și reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii ha terenuri agricole și lunci. Daunele economice directe asupra producției agricole datorate restricțiilor menționate se estimează prin diminuarea acesteia cu circa 20% pe an.

Efectele poluării solurilor :

• Reduce fertilitatea solului ;
• Nedezvoltarea plantelor ;
• Scăderea cantitati de O2 ;
• Eroziunea ;
• Moartea plantelor și animalelor din sol.

Degradarea solului

Ce este degradarea solurilor? Degradarea solurilor înseamnă reducerea sau pierderea productivității lor biologice sau economice. Ea este determinată de utilizarea solurilor (factorul antropic), de un proces natural, ori de o combinație de procese naturale.
Cauzele degradării solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Poluarea solului este considerată o consecința a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzătoare, datorată îndepărtării și depozitării la întâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deșeurilor industriale sau utilizării necorespunzătoare a unor substanțe chimice în agricultură. Solul este supus poluării ca și celelalte elemente ale mediului, dar el se reface tot mai greu în comparație cu apa și aerul, deoarece procesele de autoepurare sunt mult mai lente.

Se consideră că este absolut necesar ca la identificarea și estimarea intensității poluării solului să se aibă în vedere funcția capitală a acestuia, aceea de suport și mediu pentru plantele terestre, mijloc principal de producție vegetala la baza existenței omului însuși.
Omul a început să înțeleagă mai ales în ultimele decenii că progresul societății umane s-a transformat treptat în instrument de distrugere, cu efecte dezastruoase asupra naturii.

Odată cu apariția civilizației umane a apărut și intervenția brutală a omului prin exploatarea nerațională a naturii și alterarea mediului prin poluarea produsă de activitățile industriale, agricole, menajere. Efectul de seră, distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut consecințe din ce în ce mai dramatice în ultimii ani. Caracteristicile solului sunt legate direct de productivitatea agricolă. Chimizarea în exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca și la acumularea în sol și în apa freatică a unor substanțe minerale (ex.: nitriți care au efect methemoglobinizant pentru om și animale și distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic).

Pesticidele, nebiodegradabile în majoritatea centrează de-a lungul lanțurilor trofice, fiind toxice pentru plante și animale. De asemenea, dăunătorii devin rezistenți la pesticide, fiind necesara crearea de noi substanțe de sinteză, eficiente dar mai toxice pentru mediu. (vezi anexa 2 – tabel 1) În natură, energia exista sub diferite forme: mecanică, termică, , electrică, nucleară. Acoperirea consumului de energie în continuă crestere determină preocuparea permanentă pentru descoperirea de noi surse de energie, de identificare a modalităților pentru protejarea surselor neregenerabile, a surselor naturale, de control al emisiilor de CO2. Cărbunele, țițeiul si gazele naturale reprezintă surse de energie neregenerabile sau convenționale.

Efectele energiei s-au făcut simțite datorita creșterii sporite a producției și consumului de energie, urmate totdeauna de efecte adverse asupra mediului și sănătății umane. Arderea combustibililor solizi contribuie esențial la poluarea atmosferica prin aportul de oxizi de sulf și azotați, metale grele, monoxid de carbon și suspensii care se degaja alături de alte elemente dăunătoare sănătății umane. Poluarea creste continuu nu numai datorita arderii combustibilului solid în centralele termice sau în industrie cât și datorită autovehiculelor și consumului casnic de energie al populației.

Acidificarea este procesul prin care suprafața pământului este "sărăcită" în baze și suferă continuu o creștere a acidității, ducând la degradarea solului și a apelor precum și la deteriorarea ecosistemelor aferente. Prognozele arată că acidificarea solului produce importante daune în special asupra agriculturii. Metode de combatere a efectelor acesteia există, dar costurile sunt foarte ridicate. Impactul cel mai puternic se face simțit asupra agriculturii, ceea ce afectează în mod special populația săracă. Statisticile indică o degradare globală de 2000 milioane de hectare de pământ, o suprafața echivalentă cu o treime din suprafața agricolă globală și suprafața ocupată de pădure.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.