Deficienta de auz

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Deficienta de auz

Au existat de-a lungul timpului diferite pozi�ii fa�� de metoda folosit� pentru �nv��area limbii de c�tre deficien�ii de auz. Dintre acestea, au fost structurate trei metode principale:

- metode care folosesc preponderent limbajul oral (orale);
- metode care folosesc �n principal limbajul scris (metode scrise);
- metode combinate, care utilizeaz� �i mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura �i mimico-gesticula�ia.

�n func�ie de zona de dezvoltare a metodelor, sunt cunoscute metodele: italian�, francez�, german�, austriac�, belgian�, rom�n�.
�n �ara noastr� au existat preocup�ri fa�� de deficien�ii de auz de peste 100 de ani. �n 1863 se �nfiin�eaz� o �coal� pe l�ng� locuin�a Dr. Carol Davila, care devine apoi o sec�ie a azilului „Elena Doamna”, ulterior, o sec�ie a Institutului pentru surdomu�i de le Foc�ani (1865). �nc� din 1924 se stipuleaz� �n Legea �nv���m�ntului c� �n unele �coli vor func�iona clase speciale pentru handicapa�i.
La noi �n �ar� func�ioneaz� �n prezent gr�dini�e, �coli generale, profesionale �i tehnice pentru deficien�ii de auz.

Datele statistice estimeaz� c� la v�rsta copil�riei exist� 1 la mia de locuitori, iar odat� cu �naintarea �n v�rst� inciden�a cazurilor cre�te, astfel c� la maturitate, procentul este de peste 10 % iar la adul�ii de v�rsta a treia, de peste 50%.
Termenii folosi�i pentru desemnarea persoanelor cu deficien�e de auz sunt: surdo-mut, surdo-vorbitor, surd, deficient de auz, disfunc�ional auditiv, hipoacuzie, handicapat de auz, asurzit. Hipoacuzicul este deficientul de auz cu resturi de auz, iar surditatea total� se nume�te cofoz�.

Etiologia �i clasificarea tulbur�rilor de auz

1. Surdit��ile ereditare, produse prin lezarea celulelor senzoriale, a canalului cohlear, prin atrofia nervului cohlear sau transmise genetic de la unul dintre p�rin�i.
2. Surdit��ile dob�ndite pot fi de mai multe feluri:
a) prenatale – cauzate de maladii infec�ioase ale gravidei, viru�i ai rubeolei, oreionului, pojarului, hepatitei, hipotiroidism, diabet, infec�ii bacteriene (tuberculoza, sifilis), medicamente tranchilizante (morfina, cocaina, heroina, marihuana); iradierea mamei cu raze X �n timpul sarcinii, alcoolismul, incompatibilitatea sangvin� �ntre mam� �i fetus.

b) surdit��ile neonatale (perinatale), produse prin leziuni anatomo-patologice �n timpul na�terii, hemoragii meningiene, incompatibilitatea sangvin�, anoxia (asfixia albastr�- neoxigenarea fetusului �n timpul travaliului, din cauza cordonului ombilical).

c) surdit��i postnatale – determinate de traumatisme cranio-cerebrale, boli infec�ioase (meningita, encefalita, scarlatina, rujeola, pojarul, tusea convulsiv�, oreionul), otita, boli vasculare, subalimenta�ia cronic�, traumatismul sonor, cauze medicamentoase (streptomicin�, neomicin�, canamicin�, gentamicin�, aspirin�, chinin� �n doze mari).

Gradele deficitului auditiv

Auzul normal percepe sunete la o intensitate de la 0-20 �i chiar 30 dB. Perceperea sunetelor la intensit��i de peste 20 dB, indic� pierderi u�oare, medii sau avansate ale auzului, iar pierderile profunde se produc la 90dB. Decibelul este cea mai mic� unitate de m�sur� conven�ional� a intensit��ii sunetului. Reprezint� a 10-a parte dintr-un bel �i corespunde, aproximativ, fo�netului unei frunze de plop pe o vreme lini�tit�.

Biroul Interna�ional de Audiofonologie estimeaz� c�:

- �ntre 0-20 dB audi�ia este normal� (poate auzi o conversa�ie f�r� dificult��i.)
- �ntre 20-40 – deficit de auz lejer sau hipoacuzie u�oar� (poate auzi conversa�ia dac� nu este �ndep�rtat�).
- �ntre 40-70 dB – deficit de auz mediu sau hipoacuzie medie (poate auzi conversa�ia de foarte aproape �i cu dificult��i. Necesit� protez�).
- �ntre 70-90dB – dificultate de auz sever� sau hipoacuzie sever� (poate auzi zgomote, vocea. Se poate proteza).
- Peste 90dB - deficit profund, surditate sau cofoz� (aude doar sunetele foarte puternice dar provoac� �i senza�ii dureroase.).

Caracteristici ale func�iilor si proceselor psihice la deficien�ii de auz

Comparativ cu g�ndirea auzitorului cea a deficientului de auz are un con�inut concret neevoluat, abstractizarea este mai pu�in accesibil�; Unele forme ale deficien�ei de auz pot determina o �nt�rziere intelectual�, ca o consecin�� a destructur�rii raportului dintre g�ndire �i limbaj. Memoria are aproximativ acelea�i caracteristici ca la normalul auzitor, cea cognitiv-verbal� se dezvolt� mai lent, �n procesul demutiz�rii, �n timp ce memoria vizual-motric� �i afectiv� este mai bine dezvoltat�. Imagina�ia const� �n capacitatea de a crea reprezent�ri noi, pe baza ideilor, senza�iilor, percep�iilor acumulate anterior.

Prin demutizarea surdomutului �i dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se �mbog��e�te �i perfec�ioneaz� vocabularul �i pronun�ia. Folosirea exagerat� a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol �n �nv��area limbajului oral., dar �i folosirea metodei orale pure, chiar �n educa�ia timpurie, �nseamn� a lipsi copilul de o comunicare real�, at�ta timp c�t limbajul nu este bine instalat. « mai multe referate din Psihologie