Decameronul romanesc de Victor Papilian

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Decameronul romanesc de Victor Papilian

Asa se explica imensa cantitate de manuscrise ramase de la el in arhiva familiei si publicate postum, sporadic, de-a lungul deceniilor. Cat priveste "organele" locale, acestea catadicsesc, dupa cativa ani buni, a-i permite marelui anatomist si antropolog sa lucreze in postura de colaborator extern intr-un laborator de... zoologie! (Nu e exclus ca spiritualul scriitor sa fi socotit preferabila contingenta vietatilor necuvantatoare aceleia a unor oameni de nimic.)

Doar cand afla ca profesorul e pe moarte, in speta, cu doua saptamani inainte de imiAZnentul eveniment, respectivele notabilitati conced sa-i acorde o simAZbolica pensie personala. Probabil, ele vor fi socotit ca-i fac un favor neobositului si incomparabilului animator al spiritualitatii romanesti din Ardealul recent unificat cu tara.

Ipostaza alexandrina, eminamente umoristica, a povestirilor in rama
Selectata tarziu spre editare din lotul acesta urias de scrieri harazite posteritatii, Decameronul romanesc apare abia in 1996 la editura de Vest din Timisoara, sub ingrijirea lui Mircea Popa. Elaborata in ve-leatul anterior (doar Razvratirea din insula Maladona aparuse antum in Viata romaneasca, nr. 6-7 din 1946, marcand oarecum frontiera cronologica a marginalizarii prozatorului de catre stapanirea prosovietica), creatia aceasta nu se resimte catusi de putin de obida vreunor experiente de felul celor pomenite mai sus.

Dimpotriva, res-transul volum debordeaza de voiosie, de "dulce senzualitate", de gusAZtul zicerilor decoltate, pe scurt, de dispozitia capabila sa-i justifice ti-tlul imprumutat celebrului autor florentin.
Introducerea justificativa incepe prin a invoca, in aparenta filiatie sadoveniana, drept principal mobil literar, resortul bahic reprezentat de viile Timoianu (numele sotilor Nela si Stefan, carora le e dedicat textul). Despre podgoriile acestea apartinatoare Odobestilor vranceni aflam ca "dau cel mai bun vin din lume, fiindca te aduce la acea stare de dulce senzualitate, izvor de amabilitate si galanterie.

Sa privesti lumea in chip amabil, fara umbra si reprosuri, si pe femeie in chip gaAZlant, adica lucid si fericit este filosofia omului de gust. Vinul Timoianu te fereste sa cazi in pornografie si, mai rau, in locul comun". Constituirea pretinsului conclav narativ, alcatuit, vezi bine, din zece insi, este plasata asadar in crama lui Timoianu de la Odobesti si relieAZfat din nou pe fundalul unui eveniment neprielnic de larga amplitudiAZne: "in asteptare ca tara sa fie eliberata de armatele cotropitoare", se pare, in anii restristilor impuse noua de Primul razboi mondial.

Hotararea comuna ar fi fost aceea ca fiecare "sa povesteasca o intamAZplare adevarata, [...] la nivelul tonalitatii vinului, adica amabila si gaAZlanta, fara pornografie si fara loc comun". Cat priveste tema centrala, aceasta este intru totul consonanta cu cea a majoritatii "novellelor" lui Boccaccio (ori a^aW/aw-urilor franceze), doar ca descinde dintr-o surAZsa folclorica locala fiind dibuita intr-unui din cantecele "cu perdea" ale lautarului Ionica Ionas: "Nu e vrednica nevasta / Care n-are paie-n pat / Si dragut langa barbat... « mai multe referate din Romana