De la Constantin la Aetius

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: De la Constantin la Aetius

Frontiera Rinului era din nou consolidata, singura exceptie fiind in regiunea batavilor, de langa varsarea fluviului, unde rmasese o simpla baza militara: centrul sau, Ulpia Noviomagus, Nijmegen, nu s-a mai ridicat din ruine. Un alt rezultat al luptelor victorioase a fost numarul sporit de prizonieri de razboi, transfugi, oameni ce doreau sa serveasca individual in armata romana sau grupuri intregi integrate prin intermediul tratatelor cu capeteniile barbare. Vom intalni de acum inainte in Galia praefecti laetorum, sefi militari ai "le]ilor", barbari stabiliti pe pamanturile galice cu statutul de coloni si obligati s presteze serviciul militar;

de exemplu langa Tongres si la Ivois (Belgica I), la Famars, Arras, Noyon, Reims si Senlis (Belgica II), Bayeux si Coutances (Lugdunensis II), Mans si Rennes (Lugdunensis III), Chartres (Lugdunensis IV), Clermont-Ferrand (Aquitania I). Din randurile lor s-a ales o "prima generatie" de sefi militari romani de origine franca sau, cu un termen mai general, barbara. Bonitus, tatal lui Silvanus, general de origine franca, s-a remarcat in timpul lui Constantin. Magnentius, uzurpatorul franc (350-353), era la randul sau tot de origine letica.
Sub Constantius al II-lea (337-361) apare "a doua genera]ie" de generali romani de origine barbara, proveniti de asta data din familii princiare, semn al unui nou prestigiu al Romei si al armatei sale in randul barbarilor,

dar si al unei politici deliberate a Romei, aceasta incercand asimilarea lor pe termen lung. Astfel, militari cu ascendenta nobila, ei se altur romanilor care inc nu acceptasera crestinismul. Silvanus, francul, era cre[tin. Mederich, un print - sau mic rege - al alamanilor care a servit mult timp in armata romana, a fost castigat de cultul oriental al lui Serapis: a schimbat numele fiului sau Agenaric in Serapion. Acest paganism "roman" a fost intarit in armata in vremea lui Iulian "Apostatul".

Italia si Galia sunt amenintate de noi incursiuni abia incepand din 352, cand alamanii trec Rinul, distrug forturile romane de la Alzey si Saarbrucken si jefuiesc regiunea dintre Strasbourg si Moselle. Noile necazuri sunt provocate, fra indoiala, de luptele civile care au sfasiat Roma si au slabit nu numai prestigiul roman, dar si for]a armatei romane. Or, armata era in cea mai mare parte barbara si, ca urmare, crizele erau repede cunoscute in tarile lor de origine!

Far a incerca sa urmarim rivalitatile dintre fiii lui Constantin care s-au luptat si s-au ucis intre ei - Constantin al II-lea cade in 340 la Aquileea intr-o cursa pregtita de fratele sau Constans - dupa moartea tatalui lor in 337, trebuie sa subliniem insa consecintele. Primele lupte ii incurajasera deja pe saxoni si pe franci sa atace Batavia, zona unde, sub presiunea saxonilor, francii se stabilisera pentru o vreme. ~n 341-342, Constans se pare ca a si acceptat o parte dintre ei cu statut de coloni. « mai multe referate din Istorie