Opera lui Creang� s-a implantat �n literatura rom�n� ca unul dintre cele mai rezistente momentele prozei noastre artistice, tocmai pentru c� a incorporat �n ea sensul vie�ii �i al valorilor durabile. El a dat o oper� rapsodic� reprezentativ�, �n care se manifest� nu numai ca un confrate genial al povestitorilor populari, ci �i ca un scriitor cult, care a observat atent realit��ile lumii sale.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Danila Prepeleac

Opera lui Creang� s-a implantat �n literatura rom�n� ca unul dintre cele mai rezistente momentele prozei noastre artistice, tocmai pentru c� a incorporat �n ea sensul vie�ii �i al valorilor durabile. El a dat o oper� rapsodic� reprezentativ�, �n care se manifest� nu numai ca un confrate genial al povestitorilor populari, ci �i ca un scriitor cult, care a observat atent realit��ile lumii sale.

..............................................

Elementele stabile, constante din basmul popular se reg�sesc �i �n aceast� oper� a lui Creang� .Astfel, personajele sunt D�nil� �i dracul, ca personaje principale, fratele lui D�nil�, ca personaj secundar. Nu apare F�t-Frumos, func�iile lui fiind preluate de D�nil�, un erou autohton, un fel de fiu de oameni s�raci. Nu apare �mp�ratul, �i nici personajul feminin ca obiect al c�ut�rii, eroul fiind deja c�s�torit. A�adar, statutul personajului principal d� �nc� de la �nceput o alt� finalitate ac�iunii.

D�nil� ilustreaz� tema prostiei absolute, „tem� copios tratat� la multe neamuri ”(Al.Dima).El apare in dou� ipostaze autentice: prostul �i iste�ul, ambele ilustr�nd in fond lupta cu prostia. D�nil� este �n prima parte un exemplar tipic al prostiei omene�ti, �n a doua, dimpotriv�, un reprezentant biruitor al iste�imii; in cea dint�i un p�c�lit ,�n cea de a doua un P�cal�. Contrastul este cu at�t mai izbitor cu c�t prostia i se manifest� fa�� de semeni, pe plan uman deci, pe c�nd iste�imea apare acolo unde ne a�tept�m mai pu�in, �n spa�iul st�p�nit de for�ele malefice.

Prostia lui este eviden�iat� prin schimburile dezavantajoase, care iau o form� regresiv� descendent� �i duc la pierderea integral� a obiectului comercializat, v�dind o prostie des�v�r�it�. Aceia�i prostie este ilustrat� �i prin alte dou� ac�iuni: distrugerea carului �i omor�rea boilor fratelui, apoi pierderea toporului.

�n prima parte, Creang� atenueaz� prin sclipiri ale con�tiin�ei prostia eroului s�u, el recunosc�ndu-�i gre�elile, ca prima etap� a �ndrept�rii. La sf�r�itul trocurilor p�guboase, D�nil� exclam�: „…dintr-o pereche de boi am r�mas cu o pung� goal�! Parc� dracul mi-a luat min�ile!”. Dup� ce poveste�te �nciudat fratelui s�u ispr�vile, adaug�: ”Apoi d�, b�di��, p�n� aici toate au fost cum au fost, dar de acu am prin eu la minte. Numai ce folos: c�nd �i minte, nu-i ce vinde!”, pentru a relua �ns� seria faptelor n�t�nge.

Partea a doua a basmului se �ncadreaz� �n ciclul „omului viteaz”. �n cursul celor �ase probe, for�a fizic� este �nlocuit� cu iste�imea.
„Prostia �i iste�imea nu sunt pentru mentalitatea popular� categorii populare absolut contradictorii, ci extreme ce se ating, put�ndu-se ad�posti sub acoper�m�ntul aceluia�i eu sufletesc”, afirm� Al. Dima. Astfel, �ntreaga poveste poate fi o reprezentare a acestei idei.

Personajul D�nil� Prepeleac poate fi considerat Pr�slea ascuns la �nceput, dar evident apoi prin modul �n care el reu�e�te. Drumul pe care �l parcurge e unul ini�iatic, dar �n m�sura �n care eroul experimenteaz�, probeaz� prostia pentru a-i cunoa�te consecin�ele, dup� care trece la dovedirea avantajelor iste�imii. Este vorba de ini�ierea �ntr-un ra�ionament s�n�tos, eliberarea de prostie.

Faptul c� eroul este deja c�s�torit poate semnifica faptul c� rostul omului nu st� doar �n a avea o familie, ci �n a te pricepe sau �ntre�ine.

Dracii sunt singurele personaje care �in de sfera fabulosului. Ace�tia reprezint� for�a cu care se confrunt� D�nil�, �ns� imaginea lor este una umanizat� prin modul de a ra�iona, prin gesturi, prin limbaj. De�i au for�e supranaturale, ei sunt ni�te fiin�e cu slabe �nsu�iri mentale, frico�i, la�i. Astfel, fabulosul este adus �ntr-un spa�iu rural, prin aceasta autorul realiz�nd un spectacol comic deosebit, o stare de voie bun� incontestabil�. Prin ei, D�nil� �nfrunt� o alt� for��, prostia – pe care �i-o con�tientizeaz� �i pe care o transform� �n iste�ime.

�n ceea ce prive�te formulele de basm, ele, se reg�sesc �ntr-un grad mai mare sau mai mic, adesea cu un con�inut schimbat, sub pecetea stilului inconfundabil al scriitorului.

Formula ini�ial� („Erau odat� �ntr-un sat doi fra�i �i am�ndoi �nsura�i…”) preia aproape toate elementele formulei basmului popular. Astfel, se precizeaz� existen�a eroilor (scriitorul prefer�nd imperfectul perfectului compus pentru a proiecta �nt�mpl�rile �ntr-un trecut care nu s-a �ncheiat), se delimiteaz� spa�iul („�ntr-un sat”) proiectat �ntr-un timp arhaic, nedeterminat („odat�”). Fra�ii erau „am�ndoi �nsura�i”, astfel �nc�t se exclude c�l�toria pentru c�utarea cei sortite, ca ,de altfel, �i finalul nup�ial. Formulele mediane au o pondere redus� �i un con�inut diferit.

Formula final� nu con�ine acea fraz� rimat� prin care se subliniaz� caracterul fic�ional al faptelor. Experien�a lui D�nil� nu vizeaz� o finalitate erotic�, ci dep�irea prostiei, a s�r�ciei. Astfel, finalul marcheaz� dob�ndirea iste�imii �i totodat� a prosperit��ii.

Probele prin care trece protagonistul sunt menite ca �i pentru eroul popular, s� dovedeasc� �nsu�irile acestuia, �n cazul nostru iste�imea secondat� de vicle�ug. Ele �ncep �n momentul c�nd un drac �i spune lui D�nil� c� Scaraoschi „vrea mai �nt�i s� ne �ncerc�m puterile �-apoi s� iei bani”. Probele sunt diferite de cele standard, mai ales prin modul �n care D�nil� reu�e�te s� le dep�easc� de fiecare dat�, f�r� vreo putere supranatural� �i f�r� interven�ia altor fiin�e supranaturale cum se �nt�mpl� �n Povestea lui Harap-Alb.

�n basmul popular, c�l�toria, drumul este ales de F�t-Frumos sau de �mp�rat, aici �ns� fratele este cel care �l �ndeamn� s� plece la t�rg pentru o mai potrivit� gospod�rire a lui D�nil�. Nu este un drum spre t�r�mul cel�lalt �i nici cel specific eroului din popor. Finalitatea drumului este practic� �i c�nd merge la t�rg, �n p�dure dup� lemne, �i c�nd fuge cu iapa la iazul din p�dure.
Drumurile pe care �n basmul popular le f�ceau fra�ii lui Pr�slea, de pild�, sunt parcurse tot de erou cu scopul de a dovedi propria-i prostie sau iste�ime.

Cele dou� planuri – real �i fantastic – �in pe de o parte de existen�a celor dou� t�r�muri, pe de alt� parte de confruntarea cu fiin�ele supranaturale: dracii. �n basmul lui Creang�, cele dou� t�r�muri nu sunt separate, ci t�r�mul „cel�lalt” este integrat t�r�mului uman, av�nd o configura�ie realist�. T�r�mul „cel�lalt” este „g�zduit” �ntr-un iaz ce se afl� �n p�dure. Predomin�, a�adar, planul real, sus�inut de mai multe elemente: umanitatea eroului, umanizarea dracilor, limbajul, structura social� (bogat/s�rac), preexisten�a statutului de c�s�torit al eroului. De aceea se vorbe�te la Creang� de o umanizare a fantasticului �n basme.

Ca �n basmul popular, exist� �i �n D�nil� Prepeleac cifra simbolic� trei sau multiplu de trei: trei plec�ri �n p�dure, �ase probe, �nconjurarea de trei ori.

Sunt indirect ajutoare viclenia, iepurele, ursul, copiii s�i, deoarece decizia de a interveni �n favoarea eroului nu le apar�ine. Doar printr-un concurs de �mprejur�ri, ace�tia ajung s� se comporte ca ni�te ajutoare. El nu le convinge, ci le provoac� prin prostia dracilor.
Chiar dac� preia anumite motive, teme sau formule folclorice, Creang� se desprinde spa�iul folcloric prin originalitatea scrisului s�u.
Astfel, estomparea epicului prin folosirea dialogului �i a monologului interior �ine modalitatea artistic� a povestitorului de a-�i puncta nara�iunea, de a crea adev�rate scene, greu de reprodus.
« mai multe referate din Romana