Curs introductiv de preistorie

7x puncte

categorie: Istorie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Identificarea sitului este, de multe ori, accidentala. Siturile sunt identifi-cate ca urmare a lucrarilor de amenajare a teritoriului (terasari, con-structia de drumuri etc.), a unor modificari naturale a peisajului (retra-gerea apelor, prabusirea malurilor raurilor, alunecari de teren), sau ca urmare a unor descoperiri intamplatoare facute de amatori. In alte ca-zuri, insa, identificarea este rez[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Curs introductiv de preistorie

Identificarea sitului este, de multe ori, accidentala. Siturile sunt identifi-cate ca urmare a lucrarilor de amenajare a teritoriului (terasari, con-structia de drumuri etc.), a unor modificari naturale a peisajului (retra-gerea apelor, prabusirea malurilor raurilor, alunecari de teren), sau ca urmare a unor descoperiri intamplatoare facute de amatori. In alte ca-zuri, insa, identificarea este rezultatul unor cercetari intentionale ale ar-heologului. O prima sursa o constituie textele antice - cazul cel mai cu-noscut este cel al descoperirii Troiei de catre H. Schliemann.

O alta sursa este reprezentata de sursele cartografice - exemplul cel mai cunoscut este Tabula Peutingeriana. Alteori cercetarea de teren este cea care indi-ca arheologului locul in care sa declanseze cercetarea arheologica. Identificarea locurilor in care resturi arheologice se afla la suprafata ca urmare a lucrarilor agricole sau a actiunii factorilor naturali (periegheza) ramane principala modalitate de identificare a siturilor si in orice caz de verificare a informatiilor obtinute din alte surse.

Ultimii cincizeci de ani au adus in arsenalul arheologului noi mijloace de identificare a siturilor in teren. Aerofotogrametria (identificarea si analiza structurii asezarilor pe baza fotografiilor aeriene) este una din aceste noi metode; ei i se adauga analiza fotografiilor luate cu ajutorul satelitilor (pentru identificarea relatiei dintre asezari si mediu sau resurse. O serie de metode au fost preluate din domeniul geologiei, cum ar fi magnetode-tectia si rezistivitatea magnetica (care ajuta la identificarea obiectelor de metal sau a posibilelor urme de locuire aflate in straturile aflate la adan-cime.

Stabilirea demersului practic de sapatura este, in buna masura, o pro-blema de optiune individuala. Criteriul fundamental ramane, totusi, a-daptarea unor modele generale la o situatie concreta si care este deter-minata de cateva elemente: relieful, tipul de sediment, factorii de eroziu-ne (pasivi si activi), eventualele urme de activitate umana care au afectat situl dupa incheierea locuirii (amenajari ale teritoriului, cum ar fi tera-sari, drumuri etc.).

Exista si o serie de elemente pe care arheologul trebuie sa le respecte. In primul rand, inregistrarea precisa a pozitiei fiecarui obiect (pozitia pe verticala si cea pe orizontala) si a relatiei acestuia cu alte obiecte sau structuri. Apoi, actiunea de decopertare a straturilor arheologice trebuie sa fie executata cu mare atentie caci, asa cum s-a mai afirmat, ele nu pot fi puse la loc - excavatia este irepetabila. Identificarea unui complex (aso-ciere de obiecte si sau structuri construite) este urmata de inregistrarea speciala a acestuia in documentele de santier. Frecvent, un complex (sa spunem, un bordei) poate cuprinde la randul sau mai multe complexe (o vatra cu cioburi, o lavita construita in masa caruia se regasesc obiecte a-bandonate fiindca nu mai erau folositoare). Ele capata indicative separa-te.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.