Curbe de presiune capilara

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.85

nivel: Facultate

Experimentul descris este intru totul analog cu dezlocuirea unei faze umezitoare dintr-o proba de roca de catre o faza neumezitoare, cu conditia ca viteza fluidelor sa fie atat de mica incat frecarile sa poata fi neglijate, iar contrapresiunea fazei dezlocuite sa fie nula. Analogia se pastreaza partial si pentru cazul cand are loc dezlocuirea fazei neumezitoare de catre o faza umezitoare. Diferent[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Curbe de presiune capilara

Experimentul descris este intru totul analog cu dezlocuirea unei faze umezitoare dintr-o proba de roca de catre o faza neumezitoare, cu conditia ca viteza fluidelor sa fie atat de mica incat frecarile sa poata fi neglijate, iar contrapresiunea fazei dezlocuite sa fie nula. Analogia se pastreaza partial si pentru cazul cand are loc dezlocuirea fazei neumezitoare de catre o faza umezitoare. Diferenta consta in aceea ca aici dezlocuirea este insotita si de o imbibare spontana a fazei umezitoare.

Dezlocuirea se poate realiza si printr-un alt procedeu: proba saturata cu faza umezitoare este cufundata in faza neumezitoare din celula unei centrifuge. Prin rotire, se creaza o diferenta de presiune intre capetele probei, Δp, proportionala cu diferenta de densitate dintre cele doua fluide, Δρ, cu raza de rotire, R, cu inaltimea probei, h, si cu patratul vitezei de rotatie,Procedeul se poate folosi, ca si in cazul dezlocuirii, atat pentru dezlocuirea fazei umezitoare, cat si pentru dezlocuirea fazei neumezitoare.

Indiferent sub ce forma se desfasoara experimentul (injectie de mercur, dezlocuire prin injectie, centrifugare), rezultatul este un grafic precum cel prezentat in figura 15.1. si care poarta numele conventional Asa cum s-a aratat in capitolul 14, pe masura ce o faza este dezlocuita, ea isi pierde continuitatea, pana la pierderea totala a acesteia, cand se atinge saturatia ireductibila. Asadar, saturatia in faza umezitoare variaza de la Su = 1 la Su = S'u,
iar saturatia in faza neumezitoare de la Sn = 0 la Sn = 1 - S'u, cand diferenta ca-pilara de presiune creste de la pn - pu = 0 la o valoare foarte mare.

Modul in care variaza diferenta capilara de presiune cu saturatia sau, altfel spus, alura curbei de presiune capilara depinde intr-o masura importanta de toate marimile care intervin in expresia diferentei capilare de presiune: tensiunea interfaciala, contrastul de umidivitate, distributia porilor pe dimensiuni. Membrul drept al relatiei (15.1.) cuprinde, explicit sau implicit acesti parametri. Pentru a ilustra modul cum se modifica alura curbelor de presiune capilara in functie de acestia, in figura 15.2. este sunt prezentate trei curbe de presiune capilara:

doua (I si II), ambele pentru o tensiune interfaciala mare si pentru un contrast mare de umidivitate intre faze dar pentru o retea de pori cu un grad mare de uniformitate dimensionala (II), respectiv pentru un grad mare de neuniformitate dimensionala (I); a treia curba (III) este specifica unei tensiuni interfaciale mici si unui contrast mic de umidivitate (faza dezlocuita fiind, totusi, cea umezitoate), influenta uniformitatii distributiei poromeritice fiind de ordin secundar in acest caz. De mentionat ca intervalul de frecventa maxima a dimensiunii porilor este acelasi pentru toate cele trei curbe, diferit fiind doar gradul de uniformitate.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.