Cunoasterea de sine

5x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.03

nivel: Facultate

Cunoasterea de sine
Cele de mai sus arată – fără putință de îndoială – că abordarea clinică a personalității este rezervată psihologilor. Fără cunoștințe științifice de psihologie, fără experiență de practician în acest domeniu, fără a respecta deontologia psihologului, abordarea clinică a personalității tinerilor este nu numai dificilă, dar și periculoasă.

Cunoas[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cunoasterea de sine

Cunoasterea de sine
Cele de mai sus arată – fără putință de îndoială – că abordarea clinică a personalității este rezervată psihologilor. Fără cunoștințe științifice de psihologie, fără experiență de practician în acest domeniu, fără a respecta deontologia psihologului, abordarea clinică a personalității tinerilor este nu numai dificilă, dar și periculoasă.

Cunoasterea de sine
Abordările fondate pe metode de observație controlate utilizează grile de observație a comportamentului, teste, chestionare. Subiectul observat este, în general, situat într-o serie de trăsături ale personalității și este adesea descris cu ajutorul unui profil. Observarea comportamentului poate fi realizată în mediul de viață obișnuit al subiectului sau în situații special create.

Cunoasterea de sine
În studiul personalității sunt utilizate două tipuri de teste: teste obiective și teste proiective.
Testele numite "obiective" sunt probe a căror finalitate nu este evidentă pentru cel care le trece. Poate fi vorba de probe de eficiență motorie sau cognitivă, în care psihologul este atent la modul de a se comporta al subiectului (evaluând, de exemplu, controlul impulsivității, reacția la reușită și la eșec, rigiditatea mentală etc.).


În cazul testelor proiective, subiectul este pus în prezența unei situații ambigue pe care trebuie să o interpreteze (de exemplu, să găsească o semnificație unor pete de cerneală în testul Rorscharch, să interpreteze planșe prezentând diferite scene în testul T.A.T. al lui Murray). Teoria postulează că interpretările pun în lumină personalitatea subiectului. Făcând aceste interpretări, el ar proiecta tendințele profunde ale personalității sale: proiectare speculară (subiectul regăsește în imaginea altuia caracteristici pe care pretinde că le are el însuși), proiectare catartică (subiectul atribuie altuia ceea ce pretinde că nu ar avea el însuși) sau proiectare complementară (subiectul atribuie altora sentimente ce-i justifică propriile atitudini sau sentimente).

Ca și în testele obiective, pentru a interpreta aceste teste psihologul face o evaluare obiectivă a răspunsurilor, dar el face și interpretări mai globale, plecând de la teorii și simbolistici inspirate, în general, din psihanaliză. Utilizarea acestor teste implică din partea psihologului o pregătire specifică.
Metoda de observație cel mai des utilizată în studiul personalității este chestionarul.

Subiectul este invitat să răspundă la numeroase întrebări, care pot avea în vedere comportamentele, atitudinile, emoțiile, sentimentele, interesele, valorile, motivațiile sale etc. Întrebările sunt de tip "închis" sau "cu alegere multiplă". Chestionarele permit colectarea rapidă a unui mare număr de informații (proba poate fi trecută individual sau în grup), dar calitatea acestor informații este departe de a fi perfectă. Întrebările sunt adesea ambigue (într-o întrebare ca "aveți mulți prieteni?", adjectivul "mulți" nu are același sens pentru toată lumea, iar semnificația cuvântului "prieten" diferă de la un subiect la altul).

Mai mult, răspunsurile sunt introspective și adesea influențate de fenomene ca tendința de a da răspunsuri socialmente dezirabile (dezirabilitate socială) pentru a-și crea o imagine avantajoasă sau conformismul, care determină mai des răspunsuri pozitive (da, adevărat, de acord) decât negative (nu, fals, nu sunt de acord).
Deși ușor de administrat și procesat, interpretarea chestionarelor presupune cunoștințe de psihologie.
3. Descrierea personalității prin intermediul trăsăturilor

Care sunt marile dimensiuni ale personalității?
Pentru a analiza structura comportamentelor noastre trebuie să dispunem în prealabil de un eșantion de comportamente. Unele teorii ale personalității postulează existența unor dimensiuni, pe care indivizii se situează în principiu în mod stabil și care pot fi descrise prin cuvinte: trăsăturile. Observarea, apoi descrierea indivizilor prin aceste trăsături permite, cu ajutorul mijloacelor statistice (analiza factorială), observarea modului cum se structurează respectivele dimensiuni.

Există actualmente un larg consens în a considera ca pertinentă descrierea personalității prin cinci mari dimensiuni (cinci mari trăsături: "the big five") care se prezintă ca factori bipolari. Aceste cinci mari dimensiuni sau trăsături sunt, de obicei, definite printr-unul dintre polii lor, el însuși descris prin trăsăturile (de nivel inferior) cele mai tipice care îl constituie (organizare ierarhică).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.