Cum ne comportam

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.90

nivel: Liceu

In eseul despre melancolie si semnificatiile reprezentarii peisajului natural, Andrei Plesu schiteaza o istorie pe scurt a raportarii fiintei la natura. De la identificarea ei cu locul pierzaniei si al ispitei pana la socotirea ei un spatiu-rasfrangere al Creatorului, natura isi pastreaza invariabil un sens pe care toate tendintele culturale il vor investiga: acela de labirint metamorfotic, zona d[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cum ne comportam

In eseul despre melancolie si semnificatiile reprezentarii peisajului natural, Andrei Plesu schiteaza o istorie pe scurt a raportarii fiintei la natura. De la identificarea ei cu locul pierzaniei si al ispitei pana la socotirea ei un spatiu-rasfrangere al Creatorului, natura isi pastreaza invariabil un sens pe care toate tendintele culturale il vor investiga: acela de labirint metamorfotic, zona de producere a tuturor miracolelor, spatiu ce insala si amageste privirea, o cheama spre a vedea lucruri care uneori nu sunt.

Romanticii se extaziaza in fata departarilor pe care le identifica aspiratiei lor catre marele Tot, tendintei de neantizare, de abstractizare a lumii si de inconjurare a ei intr-un nimb de mister, expresionistii cauta sa margineasca orice peisaj, pentru a-si ucide obsesia marilor departari, a delimita artificial spatiul si a-l instapani, flamanzii demonizeaza spatiul natural, il transforma intr-unul desertic si il populeaza cu fiinte monstruoase, insemn al tuturor tentatiilor sublunare si al ratacirilor ascetice. Dar sentimentul nemarginirii, al pierderii in neant, insotit de reverii si narcoze, de fantezii si melancolie, e mereu acelasi, in vecinatatea fiintei cu Dumnezeu si cu diavolul.

I. Intreaga suma de nelinisti si angoase, experientele de tot felul care au rolul de a sonda marele Mister, inclinatia spre licori cu efecte halucinogene, desemnificarea profunda a fiintei profane intru descoperirea dimensiunii sale divine se traduc, la nivelul literaturii si picturii romantice prin imagini puternice, agresive si artificioase, a caror neverosimilitate deriva din tocmai haosul germinativ care domina mintea si sufletul romantic.

La antipodul acestei atitudini (caci, sa nu uitam, curentul are in substrat principiul armonizarii contrariilor - acel coincidentia oppositorum atat de iubit de romantici) regasim o aspiratie de reintegrare universala, de "intoarcere in Neant si in Tot", de "suprimare a Timpului, conceputa ca o eliberare si o fericire suprema" (A. Beguin - Sufletul romantic si visul, Editura Univers, 1998, p. 45). Romanticii sunt niste "insetati de infinit" care aspira la o posesie totala, sunt vanatori ai absolutului pe care il cauta cu indarjire in cele mai neasteptate locuri, totul spre a trai, macar o data in viata, clipa desavarsitei armonii.

In ceea ce priveste imaginea vizuala, Caspar David Friedrich ramane reprezentativ pentru cele amintite mai sus, in tablourile sale rezonand parca randurile povestii lui Heinrich von Ofterdingen. Propunem o alaturare a celor doi pentru a urmari cum ilustreaza imaginea vizuala in comparatie cu cea literara o viziune comuna asupra lumii si a nemarginirii ei. Plesu aminteste ca, pentru romantici, departarea (vom spune mai degraba departarile, caci pluralul sporeste semnificatia, o adanceste, multiplica planurile de perspectiva, converteste unidimensionalitatea in spatiu supraetajat sau in adancimi care aluneca una intr-alta) este un chip al infinitului, dar nu vorbim despre un infinit extensiv, ci despre unul nascut din contopirea cosmosului exterior cu cel launtric. Lumea colosalului, sublimului, spatiul terasat, etajat, ivit din jocul cu dimensiunile face parca imaginea sa avanseze spre tine sau sa te absoarba
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.