Cultura pajistilor si plantelor furajere
5x puncte
categorie: Biologie
nota: 9.90
nivel: Facultate
Pe dealurile cu pante mai repezi si accidentate, cu expozitie sudica, prin urmare acolo unde se creeaza conditii de uscaciune, se instaleaza specii xerofite ca: Festuca pseudoviva, F. rupicala, Botriochloa ischaemum, Stipa capillata, Poa bulbosa, Chrysopogon gryllus etc., care imprima un pronuntat caracter stepic pajistilor. Pajistile in care predomina aceste specii sunt, de fapt, continuarea paj[...]
DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Cultura pajistilor si plantelor furajere
Pe terenurile erodate se creeaza, de asemenea, conditii favarabile instalarii unor plante de uscaciune, specifice pentru asemenea statiuni sunt: Botriochloa ischaemum, care formeaza pajisti pana in partea inferioara a etajului fagetelor. In aceste pajisti sunt frecvente: Agropyron intermedium, Chrysopogon gryllus, Salvia verticillata etc.
Pe coastele domoale ale dealurilor inalte se instaleaza pajisti cu caracter montan. Prezenta suprafetelor mai intinse de paduri se resimte asupra vegetatiei, in sensul ca se creeaza conditii mai favorabile de umiditate pentru instalarea unor specii mezofile, valoroase din punct de vedere furajer.
Pajistile sunt dominate de Agrostis capillaris, insotita uneori de Festuca rubra. Pajistile degradate prin pasunat sunt dominate de Nardus stricta, iar cele fertilizate in fiecare an cu ingrasaminte organice in cantitati mari, de: Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Trisetum flavescens, Arrhenatherum elatius etc.
Pajistile de iarba-vantului (Agrostis capillaris) - pajistile din acesta formatie au raspandirea cea mai larga in regiunea dealurilor, atat in subetajul gorunelor, cat si al fagetelor. Ele ocupa o suprafata de peste 700 mii ha si se extind de la altitudinea de circa 300 m pana la 1000 m sau mai mult.
Conditiile naturale foarte diferite care se intalnesc pe un teritoriu atat de intins au influentat mult compozitia floristica si productia acestor pajisti. Asa se explica faptul ca, in cadrul acestei formatii, se intalnesc multe tipuri de pajisti.
Majoritatea acestor pajisti sunt fanete, care se folosesc mixt, in sensul ca se pasuneaza primavara, se cosesc vara si se pasuneaza din nou toamna. In multe cazuri pasunatul de primavara se executa cu un numar mare de animale si se prelungeste prea mult, astfel incat regenerarea plantelor se face foarte greu. « mai multe referate din Biologie