Culegerea digitala a textului

7x puncte

categorie: Informatica

nota: 9.70

nivel: Liceu

Prefata cartii se culege de obicei cu litere de evidentiere (cursive sau, mai rar, negre), de acelasi corp ca si corpul textului de baza, rarita sau nu.
Notele (adnotarile) sunt lamuriri suplimentare la text asezate in partea de jos a paginii sau la sfarsit de capitol sau la sfarsit de carte. Notele explica sau completeaza unele probleme ale textului de baza. Ele reprezinta trimiteri ale [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Culegerea digitala a textului

Prefata cartii se culege de obicei cu litere de evidentiere (cursive sau, mai rar, negre), de acelasi corp ca si corpul textului de baza, rarita sau nu.
Notele (adnotarile) sunt lamuriri suplimentare la text asezate in partea de jos a paginii sau la sfarsit de capitol sau la sfarsit de carte. Notele explica sau completeaza unele probleme ale textului de baza. Ele reprezinta trimiteri ale textului de baza si se separa de aceste printr – o linie subtire, avand lungimea egala cu 1/5 din formatul textului de baza.

Ele se intalnesc mai des la lucrarile stiintifice si mai rar la cele literare, si ot fi scrise de autor, de traducator sau de redactor. Notele se cuyleg de obicei cu litere de acelasi character ca si textul de baza, cu un corp mai mic, (darn u mai mic de corp 6). Alineatele notelor trebuie sa fie egale cu cele ale textului de baza, desi se culeg cu un corp mai mic.

Legatura intre text si nota se indica prin semnele de nota, care pot fi stelute sau cifre, singure sau urmate de paranteze de inchidere. Semnul se culege in text, langa cuvantul ce trebuie explicat; la nota acelasi semn se repeta la inceputul primului ei rand. Daca lucrarea nu are mai mult de trei note pe pagina, semnele de legatura recomandate ar fi stelutele. In cazul cand sunt mnai mult de patru note pe pagina se folosesc cifrele arabe. Numerotarea acestora poate fi in continuare pentru toata cartea, pentru fiecare capitol in parte sau poate incepe de la fiecare pagina. In caest ultimo caz, numeroatrea din manuscris nu va mai corespunde cu cea din carte si se va definitiva dupa operatia de asezare a textului in pagina.

Aranjarea noatelor in pagina se poate face astfel:

- notele se aseaza la piciorul paginii. Acesta este cel mai fr4egvent mod de paginare. In acest caz,notele se despart de textul de baza printr – o alitura si linie fina asezata la marginea de inceput a formatului;
- notele se afla in cuprinsul textului si sunt despartite de acesta printr – un rand alb. In acest caz, titlul “nota” se pune deasupra textului notei;
- notele nu se despart de text, desi incep cu rand nou – este specific lucrarilor juridice si instructiunilor de lucru.

Locul ocupat de nota, inclusiv albitura si linia despartitoare fac parte din oglinda paginii. De preferinta, nota va fi cuprinsa in intregime pe pagina unde se afla textul de lamurit la care se refera. Notele se culeg cu 2 – 4 puncte mai mici decat textul de baza, din litere de acelas character. La piciorul unei pagini pot fi mai multe note. De asemenea, notele pot continua de pe o pagina pe alta, insa inceputul notei (cel putin 2 randuri) trebuie neaparat sa fie pe aceeasi pagina cu trimiterea din text. Observatiile sunt texte care cuprind date complementare referitoare la anumite elemente ale textului de baza.

Observatiile pot fi: in interiorul textului sau separate de text (in acest caz ele se mai numesc si note). Observatiile din cadrul textului se intalnesc de obicei in textile oficiale (instructiuni, texte de lege etc.). Citatele sunt fragmente de text pe care autorul unei lucrari le ia din alte carti pentru a intari si ilustra o idee sau o argumentare din lucrare. Ele pot fi in cadrul textului sau separate de text. Citatele din cadrul textului se evidentiaza cu ajutorul ghilimelelor sau se culeg cu litera de evidentiere.

Citatele separate de text se culeg cu litera din acelas character ca si textul de baza, dar de un corp mai mic. Ele se culeg imediat dupa randul la care se refera. Tabla de marii, numita si cuprins sau sumar, are ihn carte rolul unui ghid. Contribuie la sistematizarea materiei si se gaseste in carte fie la inceputul acesteia, dupa prefata, fie la sfarsitul catii. Ea cuprinde titlul capitolului si numarul paginlor unde aceste capitole se gasesc in carte. Repetand titlurile lucrarii, tabla de materii trebuie sa redea si subordonrea lor.

Tabla de materiise culege pe acelas format ca si textul de baza sau pe doua coloane, tatalizand, inpreuna cu spatiul dintre ele, o latime egala cu formatul textului de baza. Ea se culege de regula cu un corp mai mic decat textul de baza, cu litere drepte, folosindu – se diferite procedee de evidentiere a titlurilor de parte, capitol, in functie de importanta lor. Pentru a usura intelegerea continutului cartii, tabla de materii trebuie conceputa, din punct de vedere graphic si estetic, in asa fel in cat scheletul (structura) intregii cartisa iasa in evidenta.

In cazul evidentierii, in tabla de materii se vor folosi cel mult trei caractere de litera. Cifrele care indicva numarul paginilor se afiseza in dreapta formatului de culegere, iar spatiul dinre ultimul cuvant al titlului si cifra se umple cu puncte. Intre cifra si ultimul punct trebuie sa fie o distanta de minimum dimensiunea corpului (un patrisor). Cifrele pot fi culese si imediat dupa ultimul cuvant. In marginea dreapta a formatului de text, asa cum s – a aratat mai sus, se culege numarul paginilor. Cifrele vor fi asezate unele sub altele, astfel in cat unitatile sa cada sub unitati, zecile sub zeci etc.

Dca un titlu este lung (mai lung decat formatul oglinzii paginii) se lasa la sfarsitul primului rand un spatiu de 2 1/2 patrisori, iar randul al doilea se incepe cu un alineat de 1 patrisor. Aranjarea, paginilor tablei de materii depinde de continutul cartii si de rolul pe care il are fata de text. La lucrarile literare, tehnice sau stiintifice de nivel mediu tabla de materii se afiseaza, in majoritatea cazurilor, la sfarsitul cartii. Tabla de materii pentru cartile stiintifice sau tehnice de nivel superior si la cursurile universitare, se afiseaza dupa coperta interioara, pe pagina de dreapta (fara sot). Lista ilustratiilor se culege, cand este cazul, separate de cuprins, pe una sau doua coloane. Indexul alfabetic este un text orientativ la sfarsitul cartii unde se indica, in ordine alfabetica, notiunile
importante si numarul paginii la care se vorbeste in carte despre notiunea respective.

Din punct de vedere al continutului, indexul este de doua feluri:
- de trimitere;
- de sens.

Indexul de trimitere arata cititorului numarul paginii unde poate gasi informatii referitoare la termeni, nume, denumiri geografice, substante chimice etc.
Indexul de sens cuprinde glosarea in care se dau informatii asupra unei serii de termeni sau de cuvinte, dispuse in ordine alfabetica. Indexul are doua parti: partea de text si partea cifrica. Partea de text se culege cuvant cu cuvant, cu respectarea riguroasa a ordinii literei din alfabet. Cifrele arata numarul paginilor unde se afla cuvantul respective. Ele se culeg imediat dupa notiunea respectiva. Cifra culeasa cu aldin (bold) indica pagina unde termenul respectiv este studiat mai pe larg.

Indexul se culege pe 2 - 3 coloane, cu litere de 1 - 2 corpuri mai mici decat textul de baza. In index, dupa denumirea notiunii, cifrele care indica numarul paginii se plaseaza imediat langa text sau alieniate la marginea din dreapta a coloanei. In cazul cand notiunile se compun din cateva randuri, primul rand se culege fara spatiu de alineat, iar randurile urmatoare retrase cu un spatiu egal cu corpul literei culese (1 patrisor). Cand incepe o litera noua, se lasa un spatiu egal cu corpul unui rand.

Prima litera a primului cuvant la litera noua din index se evidentiaza, culegandu – se cu taietura neagra sau semineagra. Daca denumirea se compune din mai multe cuvinte, iar primul cuvant se repeta, in loc sa se culeaga din nou, pentru cuvantul care se repeta se foloseste linie (-) sau o liniuta ondulata (~).
Versurile sunt texte a caror particularitate la culegere consta in faptul ca nu toate randurile au aceeasi lungime. Ele se culeg de obicei cu litera cursiva sau dreapta de corp 10 .

Versurile pentru copii se culeg cu corp 14 si chiar 16, iar cele care se adreseaza copiilor de gradinita cu corp 18 sau 20. Litera cu care se culeg versurile trebuie sa aiba un caracter artistic cat mai pronuntat. Randurile versurilor se raresc de obicei mai mult decat textul obisnuit . Unele texte de versuri se impart in strofe despartite prin spatii albe, egale cu 1-2 randuri de text.

Ca particularitati ale culegerii versurilor amintim:
- aproape intotdeauna randurile incep cu litere verzale (capitale);
- nu se admit prescurtari de cuvinte;
- nu se fac despartiri de cuvinte, iar daca intr-un rand nu incap toate cuvintele, o parte din ele se trec la randul urmator, aliniate pe o verticala oarecare, comuna cu treceri de cuvinte din alte randuri.

Versurile de tip clasic (din punct de vedere tehnoredactional), sunt caracterizate prin lungimea aproape egala a randurilor, fata de versurile de tip liber (tot din punct de vedere tehnoredactional), care au randuri de diferite lungimi. Aceste versuri pot incepe de la aceeasi linie sau de la linii diferite.

Formatul de culegere a versurilor se poate stabili dupa:
- randul cel mai lung;
- media randurilor;
- “axa de greutate”

Versurile de tip “clasic” se aseaza in pagina dupa metoda randului cel mai lung. Versul cel mai lung se aseaza astfel incat jumatatea acestuia sa se suprapuna pe linia ce imparte pagina in doua pe verticala (axa paginii). Pentru versurile de tip “liber” se aplica metoda randurilor. Se alege un rand de marime mijlocie si mijlocul lui se suprapune pe linia care imparte pagina in doua. Versurile care sunt prea lungi si ies din format se “frang” in asa fel incat ideea exprimata in randul “frant” sa nu sufere denaturari sau sa nu dea nastere la confuzii.

Asezarea versurilor pe axa de greutate se face astfel: se ia jumatate din formatul celui mai lung vers si se trece prin acest punct o linie verticala, iar prin jumatatea celui mai scurt vers se trece, de asemenea, o verticala. La jumatatea distantei dintre cele doua verticale se afla “axa de greutate “ care se suprapune pe axa paginii. La versuri evidentierile constau in asezarea diversa a strofelor si a versurilor in cadrul strofelor. La unele poezii culegerea versurilor se face in trepte. In acest caz, randul nou incepe, de regula, acolo unde se termina randul precedent, insa cu un rand mai jos.

Operele dramatice pot fi in proza sau in versuri. Textul prezinta particularitati, continand multe evidentieri de valori diferite. Astfel, se evidentiaza in mod diferit numele personajelor. Acestea se culeg de obicei cu majuscule, iar observatiile autorului, explicatiile scenice etc. se culeg cu cursive. La culegerea operelor dramatice trebuie respectate regulile corespunzatoare culegerii textelor in proza sau in versuri, insa se particularizeaza. Operele dramatice cuprind acte, tablouri si scene. Inaintea fiecarui act, exista o lista a personajelor. Acestea se culeg pe una sau doua coloane, fiecare rand al coloanei reprezentand un personaj. In dreptul numelui personajului, poate fi o explicatie asupra rolului personajului respectiv. Denumirea personajului se culege cu litere verzale, iar explicatiile se culeg cu litere de rand.

Liste de personaje se mai gasesc la inceputurile tablourilor si scenelor, in acest caz insa, insusirea acestora se face in randuri, unul dupa altul, in ordinea intrarii in scena. Replicile, care la operele dramatice constitue textul de baza, se culeg, in mod obisnuit, cu corp 10/10, mai rar cu 12. Daca intre replica exista explicatii ale autorului, indicatii de decor, acestea se culeg cu litera cursiva, uneori intre paranteze. Cand explicatiile autorului se gasesc in afara replicilor, ele se pot culege si cu litere drepte, dar de corp mai mic decat textul de baza.

Evidentierea numelui fiecarui personaj in piesa se face culegand cu unul din urmatoarele litere: verzale, capitalute, taieturi de evidentiere (cursive, seminegre) sau rarind literele cuvintelor respective. De regula, randurile care contin ca prim cuvant numele personajului, adica randurile de inceput de replica, se culeg normal, iar celelalte randuri ale replicii respective se culeg retras, cu marimea unui spatiu normal de inceput de alineat (care, asa cum am vazut, variaza in functie de formatul de culegere). In cazul operei dramatice inversuri, numele personajelor se culeg in randuri separate, la mijloc; la fel se culeg si indicatiile scenice. Comentariile sunt explicatiile unui text de referinta . ele sunt redactate in manuscris imediat dupa textul pe care il explica.

Amplasarea acestora se poate face astfel:
- Imediat dupa textul pe care il explica, pe una sau doua coloane;
- Marginal fata de text, in partea stanga sau dreapta;
- Ingropat in text.

1.2 Dictionarele, lexicoanele si enciclopediile

Dictionarul este o lucrare ce cuprinde cuvintele unei limbi, asezate in ordine alfabetica si explicate in aceeasi limba (dictionarele explicative) sau traduse in alta limba. Enciclopedia este o publicatie ce apare de obicei in mai multe volume cuprinzand diverse informatii dintr-o stiinta (matematica, fizica etc.) sau din mai multe stiinte. Lexiconul este o lucrare in mai multe volume ce cuprind cunostinte de orientare in unul sau mai multe domenii de specialitate grupate sub cuvinte orientative asezate alfabetic.

Textele dictionarelor sunt texte lingvistice de informare. Indiferent de felul dictionarului – de traduceri, explicativ sau ortografic – culegerea si paginarea se face in ordinea alfabetica a cuvintelor. Textul dictonarelor comunica diferite informatii: cuvinte straine, traducerea si explicatia lor, comentarii in legatura cu acest cuvant, modul de folosire, exemple, informatii etimologice, transcrierea fonetica a pronuntarii, indicarea sinonimelor etc. Pentru culegerea acestor elemente se folosesc diferite variante de litera si o serie de semne conventionale si multe prescurtari. Aceste prescurtari sunt explicate intr-o lista care se culege separat, integrate in volumul dictionarului.

La culegerea dictionarelor, cuvantul care necesita explicatie se evidentiaza cu o litera majuscula sau aldina de rand iar particularitatile cuvantului sunt culese cu litera dreapta. Pentru explicarea cuvantului nu se repeta cuvantul intreg, ci numai initiala sau conjunctia sa. Pentru a usura cititul, radacina cuvantului se desprinde de conjunctia sa cu o linie subtire verticala (|), iar in locul radacinii cuvantului, se culege o pauza ( - ) sau, de cele mai multe ori,o linie ondulata (~), numita tilda.

La aceste genuri de lucrari se recomanda utilizarea colontitlului cu urmarire, deoarece usureaza gasirea cuvantului. Cand pagina nu are decat un singur colontitlu, atunci se culege in capul marginii din stanga primul cuvant din pagina. Textele dictionarelor, lexicoanelor sau enciclopediilor se pot culege pe 2 sau 3 coloane, in functie de marimea paginii. Textul bibliografic cuprinde principalele date ale unei lucrari aparute, intr-o anumita ordine, elementele caracteristice ale acelei lucrari.

Atunci cand textul bibliografic este plasat la sfarsitul cartii, el va contine elemente ca: numele si prenumele autorului, precum si titlurile sale profesionale; titlul lucrarii; numarul volumului, precedat de prescurtarea volumului – vol.; numarul editiei; editura sau prenumele responsabilului de carte; numele si prenumele traducatorului – daca este o traducere; numele si prenumele ilustratorului (in cazul ca volumul are ilustratii); numarul volumului; numarul editiei; editura care publica lucrarea; localitatea si sediul editurii; anul tiparirii lucrarii; numarul de pagini si numarul figurilor.

Toate aceste elemente, atat la textul bibliografic plasat la sfarsitul cartii, cat si atunci cand acest text constituie un volum aparte vor fi facute cu mult profesionalism de catre tehnoredactor. Astfel, numele autorului sa fie evidentiat prin litera (caracter sau marime) sau prin rarirea textului. Titlul cartii se va evidentia prin litera (albe, aldine sau cursive), iar numele editurii prin litera dreapta sau cursiva. Culegerea tabelelor. In carti cu text stiintific, didactic, tehnic etc., pe langa formule si ilustratii intalnim si tabele, care prezinta un material grupat pe baza unor caracteristici sau pe baza unor concluzii pe care le trage autorul in urma experientelor efectuate. Tabelele pe care le intalnim in lucrari pot fi: incadrate cu linii sau tabele neincadrate.

Tabelele, prin constructia lor, se impart in doua grupe principale:

a) Tabele complete, ce au in coloanele lor texte si cifre, si pot avea sau nu linii despartitoare;
b) Tabele de completat,cum ar fi registrele, fisele, formularele si altele, ce au rubrici ce se completeaza ulterior.

In general tabelele sunt compuse fie numai din text, fie text insotit de cifre, fie numai cifre, impartite pe coloane (vertical) si randuri (orizontal). Aceste coloane si randuri sunt despartite prin linii. Grafic, o tabela este alcatuita din urmatoarele elemente principale:
- capul tabelei,compus din text sau cifre, in care se arata indicii comuni pentru cifre sau pentru text pe coloana respectiva;
- coloana principala (laterala), compusa de obicei din text care reprezinta caracteristicile comune pentru text sau cifre pe orizontala;
- piciorul textului, compus din cifre sau text asezate pe coloane verticale.
Nu intotdeauna, insa, tabelele sunt compuse din aceste trei elemente. In figura de mai jos este expusa grafica din care se compune un tabel.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Informatica

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles