Cucerirea Anatoliei de catre carpato-dunareni

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.74

nivel: Facultate

Dupa un drum lung de peste o ora pe poteci rasucite, ajunge intr-o galerie naturala de pe ale carei ziduri il privea o procesiune de 66 de figuri sculptate, unele carand sabii curbe, altii purtand coroane conice, peste tot aflandu-se tot felul de hieroglife. De fapt, localnicii ii spuneau "Yazilikay" sau "stancile cu inscriptii". Francezul Texier descoperea atunci in anul 1834, de fapt, capitala [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cucerirea Anatoliei de catre carpato-dunareni

Dupa un drum lung de peste o ora pe poteci rasucite, ajunge intr-o galerie naturala de pe ale carei ziduri il privea o procesiune de 66 de figuri sculptate, unele carand sabii curbe, altii purtand coroane conice, peste tot aflandu-se tot felul de hieroglife. De fapt, localnicii ii spuneau "Yazilikay" sau "stancile cu inscriptii". Francezul Texier descoperea atunci in anul 1834, de fapt, capitala unui popor pierdut prin negurile istoriei, Hittii.

El redescopera fara sa stie un imperiu Carpato-Danubian, uitat de istorie, si totodata capitala acestuia, Hattusha. Ruinele neingropate sub nisipuri, pamanturi ori jungle (ca in alte parti ale lumii) erau doar crapate si ruinate de ingheturi, vanturi si ploi, care in final ne fac sa ne amintim de cineva care spunea ca in natura nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, ci totul se transforma.

Mai trec sase ani pana soseste pe aceleasi meleaguri, calcand pe urmele pasilor lui Textier, Sir William Hamilton care contempland minunatiile "romane", decide sa deseneze. Dar fiecare perioada istorica isi are visatorii si ignorantii ei. Hamilton si ai lui colaboratori stiind ca "parintele istoriei" Herodot se nascuse tot in Anatolia la Halicarnas, isi inchipuiau ca Anatolia a fost numai pamantul grecilor, regilor persani, macedonenilor cuceritori si chiar al Bizantului (cum la fel, astazi, in Romania, "istoricii", buni colegi ai lui Hamilton,

continua sa propovaduiasca originea noastra romana, uitand ca noi, Carpato-Dunarenii, am cucerit de patru ori Peninsula Italica, iar razboiul Romano-Dac nu a fost nimic altceva decat un razboi fratricid).
Descifrarea tablitelor de lut, a inscriptiilor de pe stanci ar face ca legende si enigme sa nu ne mai domine trecutul, iar turbulentele relatii ale Hittitilor cu Egiptenii sa ne apara intr-o alta lumina.
Sosirea grecilor (1900-1400 i.H.) in patru hoarde:

ionieni, dorieni, eolieni si ahei, pe coasta vestica a Anatoliei, asa numita Asie Mica, si stabilirea coloniilor acestora pe malul Marii Tracice (astazi cunoscuta ca Marea Egee) nu va influenta centrul Anatoliei, unde dupa cum ne spune Dale Albrown in "Anatolia: cauldron of cultures", la pg. 12: "A fost dominata pentru cateva sute de ani de o federatie tribala originara din Balcani, frigienii, ai carui rege Midas a ramas in legende pentru opulenta capitalei acestuia, Gordion". Sa nu uitam ca la numai cativa kilometri est de Anatolia, un alt imperiu a inflorit ca sa dispara, regatul Urartu, ramanand si el pierdut in groapa uitarii istoriei.

Zbatandu-se intre grecii de pe malurile Marii Tracice (Egee) si frigieni, un alt regat tracic s-a nascut, cel al lydienilor. Prin secolul al VI-lea i.H., Anatolia sufera o alta invazie, cea a cimmerienilor (tot traci la origine) si care dupa un razboi fratricid ii slabeste pe frigieni si lydieni, intinzandu-si puterea peste centrul Anatoliei pana la Marea Tracilor, dominand si unele din coloniile grecesti.

Dar Anatoliei norocul nu-i surade. In 547 i.H. regele persan Cyrus cel Mare soseste, impartind Anatolia in provincii numite satrape. Succesorul lui, mai putin norocos, il va intalni pe tracul macedonean Alexandru, care in anul 334 i.H. traverseaza Europa intrand in Anatolia, eliberandu-si neamul langa raul Granicus. In nord-vestul Anatoliei el invinge armata lui Darius al III-lea, de trei ori mai mare ca a sa. In urma mortii lui Alexandru Macedon, unul dintre generalii lui, Seleucus, va controla Babilonul si Anatolia, pentru mai mult de 250 de ani, prin intermediul dinastiei pe care o intemeiaza.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.