Crestinism si politica

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.91

nivel: Facultate

Desi se afirma (si este, intr-un fel!) ca fiind noutatea prin excelenta, revolutia isi inventeaza o "traditie", pentru a putea salva principiul evolutionist si a-si creea o aparenta de legitimitate de care celelalte tipuri de coup d-etat se dezinteresau, acelea fiind intr-adevar "firesti" si neavand pretentia sa reprezinta triumful moralitatii, zborul catre perfectie, catre Dumnezeu. Revolutia rom[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Crestinism si politica

Desi se afirma (si este, intr-un fel!) ca fiind noutatea prin excelenta, revolutia isi inventeaza o "traditie", pentru a putea salva principiul evolutionist si a-si creea o aparenta de legitimitate de care celelalte tipuri de coup d-etat se dezinteresau, acelea fiind intr-adevar "firesti" si neavand pretentia sa reprezinta triumful moralitatii, zborul catre perfectie, catre Dumnezeu. Revolutia romana de la 1848 n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fara alta cauza decat vointa intamplatoare a unei minoritati sau miscarea generala europeana.

(BAL II/105) (Ba tocmai asa a fost: Marea boierime era pentru Regulament; caci toti voiau pentru ei insisi puterea. / De aceea se si certau unii cu altii si erau asa de slabi fata de o mana de "revolutionari" (IOR1/609). Cat despre negarea rolului "miscarii generale europene", comentariile nu-si au rostul.) Revin: uneltitorii revolutiei sunt 18 veacuri de trude, suferinte si lucrare a poporului roman asupra lui insusi. Ea fu o faza, o evolutie istorica (evolutie=revolutie) naturala, neaparata, prevazuta a acelii miscari providentiale care taraste pe natia romana impreuna cu omenirea pe calea nemarginita a unei dezvoltari progresive, regulate, catre tinta prea inalta ce Dumnezeu ne ascunde si unde El ne asteapta.

/ De 18 veacuri, natia romana n-a vegetat, n-a stat pe loc, ci a mers inainte transformandu-se si luptandu-se neincetat pentru triumful binelui asupra raului, al spiritului asupra materiei, al dreptului, asupra silei, pentru realizarea atat in sanul sau, cat si in omenire a dreptatii si fratiei, aceste doua temelii a ordinei absolute, perfecte, a ordinei dumnezeiesti. (BAL II/105) Antihristmul de tip protestant se caracterizeaza prin insistenta cu care promoveaza morala laica, mai dizolvanta pentru credinta decat amoralitatea primitiva, pentru ca spulbera orice dispozitie mistica si instituie un comert ilicit cu Dumnezeu, in spiritul formalismului iudaic.

Or, crestinismul este tocmai opusul unei asemenea credinte, raspunsul sau in ceea ce priveste mantuirea fiind ca nu faptele bune si virtutile in sine te mantuiesc, ci Dumnezeu. De altfel, crestinul nu vrea sa afle "binele" (si nici frumosul ), ci Adevarul. Moralismul este corelatul etic al rationalismului si al conceptiei stiintifico-utilitariste. Daca binele poate fi realizat prin actiune concreta, materiala, atunci nu este decat o problema de educatie, pe de o parte, si de metode si tehnici, pe de alta parte, pentru a spori nelimitat cantitatea de "bine", la capatul acestei actiuni morale constant progresive intrezarindu-se aparitia omului desavarsit, infinit de bun, de puternic, creator al raiului terestru republican universalist.

Dupa ce in Evanghelie, Mantuitorul ne arata legea morala, absoluta, nemarginita, legea dreptatii, si arunca omenirea pe calea nemarginita a unei dezvoltari regulate, progresiva, supuind natura, sila, lumea dinafara supt preponderenta absoluta a mintii si a cugetarii, prin sangele sau varsat, prin moartea sa el ne arata legea practica, legea lucrarii, legea jertfirei, a iubirei si a fratiei, chipul cu care ne putem mantui, putem invinge raul si a implini menirea morala a omenirei, adeca mai intai prin cuvant, prin idee, pe urma prin lucrare, jertfindu-se individa familiei, aceasta patriei, patria omenirei, viitorului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.