Crahurile bursiere

3x puncte

categorie: Economie

nota: 7.50

nivel: Facultate

Există o serie de teste care au fost dezvoltate pentru a indica prezența bulelor speculative , fiind clasificate ca fiind fie teste indirecte fie teste directe ale prezenței bulelor speculative.Testele indirecte ce includ teste ale volatilității excesive , teste ale legăturii de lungă durată dintre seriile de prețuri și dividende sunt de regulă teste ce încearcă să demonstreze absența bulelor și v[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Crahurile bursiere

Există o serie de teste care au fost dezvoltate pentru a indica prezența bulelor speculative , fiind clasificate ca fiind fie teste indirecte fie teste directe ale prezenței bulelor speculative.Testele indirecte ce includ teste ale volatilității excesive , teste ale legăturii de lungă durată dintre seriile de prețuri și dividende sunt de regulă teste ce încearcă să demonstreze absența bulelor și validitatea valorii prezente a acțiunilor.

Așadar testele indirecte nu furnizează decât o opinie cu privire la bulele speculative și nu o dovadă concreta.Testele directe analizează prezența unor forme specifice de bule prin identificarea acelor comportamente specifice existenței bulelor speculative.

Multe teste sunt bazate pe comparația dintre evoluția cursurilor bursiere și valoarea intrinsecă sau prețul care ar fi putut fi justificat prin valoarea reală a companiei respective.Problemele impuse de utilizarea acestor teste sunt legate însă de metoda de construcție a seriei de prețuri fundamentale.

O metodă simplistă constă în crearea unui indice al dividendelor care să aibă o valoare egală cu 100 la începutul perioadei luate în calcul iar ulterior să crească periodic cu procentul corespunzător dividendelor acordate.Evoluția indicelui FTA-All Share împreună cu evoluția indicelui dividende construit conform metodei de mai sus, pe baza datelor din perioada 1965-1999, sunt prezentate în graficul de mai jos:

Este evidend că indicele a deviat substanțial de la valoarea fundamentală în anii 1968, 1972-1973 , în anul 1987 și din nou la sfârșitul anilor 90.Toate acestea au fost urmate de modificări semnificative ale valorii pieței.Metoda poate fi pusă sub semnul întrebarii având în vedere reducerea numărului de companii ce au acordat dividende în cadrul perioadei analizate însă numeroase alte studii alternative au condus la același rezultat.

Deși numeroasele teste demostrează prezența bulelor speculative pe piețele financiare rezultatele acestor teste sunt strâns corelate cu modul de abordare al testării, perioada luată în calcul sau modul de calcul al valorii intriseci.În același timp majoritatea cercetărilor făcute pe această temă au rămas mai mult în sfera literaturii economice teoretice și mai puțin utilizate activ de către practicieni pentru a determina momentul optim de a intra sau a părăsi piața.

3. Psihologia investițională și efectele negative ale acesteia
De multe ori economia înregistrează scăderi bruște din cauze variate cum ar fi instabilitatea politică sau economică, dezastre naturale,război, etc.Toate acestea nu pot fi controlate de investitorul individual.

Cu toate acestea turbulențele de pe piețele financiare sunt adesea legate de psihologia investitorilor.În numeroase rânduri pierderile înregistrate de investitori pe piețele bursiere își găsesc cauza în deciziile subiective și influențate pe care le iau aceștia.Una din erorile comune făcute de investitorii de pretutindeni este legată de faptul că deciziile investiționale ale acestora sunt rodul așa numitei „mentalităti de grup”, în conformitate cu deciziile celorlalți.

Dependența de ceilalți în ceea ce privește investițiile reprezintă de multe ori motivul pentru care apar probleme pe piața bursieră.Astfel de multe ori investitorii încetează să mai investească conform unei strategii proprii bazate pe elemente concrete și exacte, și preferă să urmeze calea impusă de ceilalți investitori.

Conform finanțelor comportamentale cu cât un investitor știe mai puțin cu atât este mai ușor ca acesta să fie afectat de „mentalitatea de grup”.

Cu cât sunt mai ignoranți investitorii cu atât intră mai repede în panică creându-se astfel premisele unor adevărate prabușiri bursiere.
Putem distinge două acțiuni provocate de „mentalitatea de grup”:
-panic buying : moment în care investitorii observă creșterea prețului unei acțiuni și fără să mai aștepte cumpără și ei acțiunea respectivă în speranța obținerii unor profituri însemnate.

Aceștia uită să mai studieze „dosarul” companiei respective și își ghidează strategia conform cu parerea generală a celorlalți investitori.Capcana în care cad acești investitori se rezumă însăși la ideea că în măsura în care o investiție pare a fi prea profitabilă pentru a fi adevărat, probabil așa și este.

-panic selling : corespunde momentului în care bula speculativă care a produs creșterea nefondată a pieței se „sparge” iar investitorii încearcă să își diminueze pe cât posibil pierderile prin vânzarea acțiunilor deținute.Presiunea de vâzare a acțiunilor nu face decât să conducă la prăbușirea bursei.

Deși este strict necesară,analiza oportunităților de investiție nu poate pune investitorul la adăpost de riscurile inerente acesteia.Companiile implicate în scandaluri sau cele care și-au „cosmetizat” situațiile financiare pot dezamăgi și cel mai prudent investitor.Chiar dacă o companie este corectă față de investitor ,un posibil scandal în care este implicată nu face decât să scadă prețul acțiunii respective la bursă.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.