Corectitudine si greseala

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Corectitudine si greseala

     Lingvistica româneasca beneficiaza acum de o extrem de utila reeditare si aducere la zi a unei carti foarte apreciate si folosite - de la prima aparitie, în 1972 - de mai multe generatii de studenti si profesori: Valeria Gutu Romalo, Corectitudine si greseala. Limba româna de azi (versiune noua, Bucuresti, Humanitas Educational, 2000). Principala calitate a acestei carti sta în subtilitatea si în exactitatea analizei lingvistice. În domeniul cultivarii limbii, riscurile sînt destul de mari: autorii tind adesea sa impuna în mod autoritar o norma, sa prezinte ca obligatorii anumite optiuni subiective, sa faca previziuni grabite si imprudente, care se dovedesc în scurt timp false. Valeria Gutu Romalo a evitat toate aceste capcane, în primul rînd pentru ca a subordonat discursul normativ si prescriptiv celui de veritabila analiza stiintifica, presupunînd spirit critic si înclinare spre dubiu. În locul unei simple serii de recomandari si negatii, cartea ofera o analiza a greselii în contextul ei de producere, examinînd nuantele de sens si factorii de uz care o pot explica; discursul lingvistic dovedeste deprinderea intelectuala de a oferi cît mai multe posibile interpretari ale unui fenomen, de a urmari tendintele în gradualitatea lor.


     De altfel, de la început, într-un capitol al carui titlu coincide cu cel al cartii, sînt definite conceptele de greseala, abatere, norma, tendinta - prin relativizare si prin raportare la cadrul general al dinamicii unei limbi. Scopul educativ al cartii e atins, în fiecare caz tratat, nu numai prin actul de a corecta o greseala si de a insista pentru forma recomandabila, cît mai ales prin lectia de bun gust lingvistic, de proprietate logica si adecvare stilistica pe care o ofera. În acelasi timp, cartea e importanta, din punct de vedere stiintific, pentru felul în care prezinta o imagine sintetica a tendintelor limbii române contemporane.


     Desigur, nu e usor de gasit strategia ideala care sa pastreze dintr-o astfel de carte valoarea de marturie pentru o anumita faza a limbii (fenomenele observate de Valeria Gutu Romalo în anii 60, ilustrate de un material cules mai ales în perioada 1969-1970) si în acelasi timp sa o actualizeze. Autoarea a preferat o operatie de amplificare care sa conserve caracterul unitar al vechii editii, în primul rînd prin adaugarea unor exemple care confirma, la distanta de doua-trei decenii, fenomenele deja observate. Sînt incluse si unele cazuri noi, înrudite. Si pe parcurs, dar mai ales în capitolul final, fenomenele descrise sînt plasate în cadrul mai larg al transformarilor din perioada 1969-1999. Structura volumului a ramas în mare masura aceeasi: capitolul introductiv e urmat de o parte dedicata gramaticii (fenomenelor de acord, de regim, erorilor în folosirea prepozitiilor si a conjunctiilor, greselilor si tendintelor speciale legate de substantiv, pronume, verb, adverb; anumitor tipuri de constructii defectuoase ale frazei), apoi de o parte lexicala, care cuprinde fenomene semantice si stilistice (situatii de incompatibilitate semantica, folosirea neologismelor, cultisme, arhaisme, elemente de argou si de vorbire familiara, derivate, clisee).


     În noua editie se adauga o scurta sectiune de ortoepie, iar capitolul final de sinteza, intitulat Limba româna actuala, e mult amplificat.


     Complexitatea fenomenelor, chiar dintr-o perioada relativ scurta, de doar trei decenii, e greu de prins într-o sinteza. Cum era de asteptat, cea mai mare stabilitate o dovedesc tendintele morfosintactice; foarte multe din cele semnalate în trecut s-au confirmat si se reflecta în exemple din presa anilor 90. Cele mai mari schimbari s-au petrecut în lexic si în distributia stilistica a subvariantelor limbii: anul 1989 a marcat în aceste domenii o ruptura puternica. Modificari ale sensurilor si ale valorilor conotative au fost determinate de schimbarea brusca a raportului dintre sferele sociale si culturale, de transformarea discursului politic, de globalizarea mijloacelor de informare în masa - dar, poate mai mult decît orice, de permisivitatea sporita a patrunderii oralitatii în scris.


     Autoarea nu a detaliat toate aceste directii, pentru care ar fi trebuit sa scrie o alta carte, dar le-a semnalat cu subtilitate si rigoare. Observatiile lexicale si stilistice sînt deci mai putin aduse la zi: excesele argotice si populare ale limbajului relaxat din ultimii ani sînt mentionate, dar exemplele analizate pe parcursul lucrarii provin mai ales din zona limbajului artificial si pretentios preferat de presa româneasca de dinainte de 1989 (pentru o investigatie asupra prostului gust al publicisticii din epoca totalitara, volumul ramâne de neînlocuit). « mai multe referate din Romana