Conversia Energiei Solare

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conversia Energiei Solare

Energia solarã reprezintã una din potenţialele viitoare surse de energie, folositã fie la înlocuirea definitivã a surselor convenţionale de energie cum ar fi: cãrbune, petrol, gaze naturale etc, fie la folosirea ei ca alternativã la utilizarea surselor de energie convenţionale mai ales pe timpul verii, cea de a doua utilizare fiind în momentul de faţã cea mai raspânditã utilizare din întreaga lume.
Poate cel mai evident avantaj, în vederea utilizãrii acesteia, pe care îl are, este acela de a nu produce poluarea mediului înconjurãtor, deci este o sursã de energie curatã; un alt avantaj al energiei solare este faptul cã sursa de energie pe care se bazeazã întrega tehnologie este gratuitã.
Utilizarea energiei solare apare din timpurile istoriei ca prezentã în viaţa oamenilor sub diferite forme: armã, curioziotate, utilizare efectivã; astfel în secolul al III-lea î.H., matematicianul grec Arhimede (287 - 212 î.H.) a apãrat cetatea Siracuza (Sicilia) de atacuri, cu ajutorul unor oglinzi uriaşe care orientau fasciculele de luminã focalizatã spre navele inamice, incendiindu-le.

în 1767, apare şi termenul de energie termo-solarã, când omul de ştiinţã eleveţian Horace de Saussure a inventat "cutia fierbinte", în fapt cel dintâi colector solar iar în 1830 astrologul Sir John Hershel utilizeazã "cutia fierbinte" pentru a gãti în timpul unei expediţii în sudul Africii ori în anul 1891 când are loc patentarea primului sistem comercial de încãlzire a apei de cãtre Clarence Kemp.
Dintre toate sursele de energie care intrã în categoria surse ecologice şi regenerabile cum ar fi: energia eolianã, energia geotermalã, energia mareelor; energia solarã se remarcã prin instalaţiile simple şi cu costuri reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi în jur de 100°C, temperaturã folositã pentru încãlzirea apei cu peste 40 grade peste temperatura mediului ambiant, instalaţii folosite la încãlzirea apei menajere sau a clãdirilor. De aceea, este deosebit de atractivã ideea utilizãrii energiei solare în scopul încãlzirii locuinţelor şi se pare cã acesta va fi unul dintre cele mai largi domenii de aplicaţie a energiei solare în urmãtorul secol. Tehnologia echipamentului pentru instalaţiile solare de încãlzire a clãdirilor este deja destul de bine pusã la punct într-o serie de ţãri ca Japonia, S.U.A., Australia, Israel, Rusia, Franţa, Canada şi Germania.

Conversia şi captarea energiei solare
Moduri de conversie a energiei solare
Formele de energie şi formele de conversie a acestora
În funcţie de etapele de conversie şi utilizare, energia are formele urmãtoare:
o Energie primarã (Aceastã energie este recuperatã din naturã)
o Finitã (combustibili clasici)
o Regenerabilã
o Energie secundarã definitã ca formã de energie obţinutã prin conversia energiei primare şi care poate fi folositã într-o gama largã de aplicaţii (energie electricã, mangalul, cãrbunele sortat de calitate superioarã, lemnul de foc tãiat şi spart etc.)
o Energie finalã reprezintã energia obţinutã prin conversia energiei secundare într-un motor ,cazan , calculator, bec...
o Energia utilã se obţine prin conversia energiei finale şi este energia efectiv înglobatã într-un produs sau exclusiv utilizatã pentru un serviciu.
Formele primare pot fi grupate astfel:
o Surse convenţionale (clasice): sursele care s-au impus prin folosire îndelungatã (combustibili fosili, deşeurile combustibile)
o Surse neconvenţionale : surse care nu au o folosire îndelungatã (energie nuclearã, energie primarã regenerabilã cu cele trei forme: energie solarã, energie geotermalã, energia datã de mişcarea planetelor).
Sursele regenerabile (reînnoibile) sunt sursele care se regenereazã pe mãsurã ce sunt consumate. Sursele regenerabile de energie sunt radiaţia solarã, energia geotermalã şi energia datã de mişcarea planetelor din Sistemul Solar.
Cel mai mare aport de energie primarã este adus de radiaţia solarã ce ajunge în straturile superioare ale atmosferei terestre. Aproximativ 30% din radiaţia primitã de pamânt este reflectatã în spaţiul cosmic de cãtre nori şi suprafaţa terestrã iar restul de 70% este absorbitã ea regãsindu-se în cãldura aerului, a apei, în cãldura latentã de evaporare a apei din mãri şi oceane şi de pe suprafaţa de uscat umedă; se regãseşte în biomasã datoritã proceselor de fotosintezã din plante.
Cãldura absorbitã de aer şi apã este remisã în cele din urmã sub formã de radiaţii infraroşii (IR) spaţiului înconjurãtur.
Cãldura latentã de evaporare a apei este deasemenea eliberatã prin condensare.
Energia geotermalã produce un flux de energie comparativ mic dinspre litosferã spre atmosferã şi oceane prin conducţia cãldurii. Din aceastã energie numai 1% se regãseşte în vulcani sau în câmpuri geotermale active.
Mişcarea planetelor din sistemul solar se regãseşte disipatã în mareele din oceane. Fluxurile de energie generate de radiaţia solarã şi celelalte douã surse în mediului înconjurãtor al omului sunt fluxurile naturale de energie secundarã care sunt mult mai mici decât fluxurile rezultate prin transferul direct de enegie de la lumina solarã. Aceste fluxuri de energie naturalã sunt:
o Energia potenţialã şi cineticã a cursurilor de apã
o Vânturile, valurile şi energia cineticã a curenţilor oceanici
o Energia solarã absorbitã prin fotosintezã din biomasã
Cele mai importante fluxuri naturale de energie din mediul înconjurãtor direct al omului, ce pot fi exploatate sunt:
o Radiaţia solarã absorbitã la nivelul scoarţei terestre
o Vânturile care transportã aer fierbinte şi umed spre poli şi aer rece şi uscat cãtre ecuator
« mai multe referate din Chimie