Contractualism si sociologism H.Spencer si E.Durkheim

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Contractualism si sociologism H.Spencer si E.Durkheim

Sociologia lui A. Comte va fi raspunsul" francez la problema unei epoci de anarhie. Problema Angliei nu atarna atat de explicarea mizeriei si haosului ci de justificarea prosperi de identificarea mecanismelor mentinerii acesteia, si, nu in ultimul rand, de necesitatea demonstrarii superioritatii modului de viata englez. Apare acum sociologia lui Spencer, rezemata pe axioma darwinista conform careia in viata supravietuieste cel mai inzestrat.

A iesi din criza era, in viziunea engleza, tot una cu a lasa lucrurile sa mearga de la sine, a face loc selectiei naturale a celui mai bun si deci luptei pentru supravietuire. Filosofia britanica asupra lumii si asupra omului avea drept punct arhimedic cele trei idei: ideea darwinista a selectiei naturale, ideea liber-schimbista si ideea evolutionista.

A fi omul epocii, spirit modern, in aceasta viziune, insemna a fi evolutionist, darwinist si liberschimbist, adica liberalist.
Cele trei idei vor oferi cadrul lor pentru rezolvarea "problemei sociale" in Anglia, dar vor intra in "criza" in cazul Frantei. Ceea ce reusea in Anglia esua in Franta. Criza "spiritului englez" imbraca forma teoretica a crizei sociologiei spenceriene. Locul crizei este Franta, personalitatea care parcurge aceasta criza pana la capat cautandu-i o alta "solutie" (decat cea spenceriana) este E. Durkheim.

Este necesar, de aceea, sa examinam comparativ, teoria spenceriana a "solidaritatii contractuale" si teoria durkheimista a "solidaritatii organice". Vom avea astfel prilejul sa determinam sensul si dimensiunile crizei epistemologice a ideii contractualiste si a filosofiei individualismului liberalist al secolului al XIX-lea.
Se cuvine subliniat, deci, ca prima criza majora a "spiritului modern" se petrece in Franta secolului al XIX-lea si ea imbraca forma unui colosal impas al "spiritului teoretic" in varianta sa britanica, dar nu mai putin "universala".

Socotit "podoaba" de pret a "modului de a fi si a gandi britanic (propriu "omului englez"), acest "spirit teoretic" intruchipat in cele trei idei amintite cunoaste prima sa criza profunda si cel dintai impas major in Franta lui E. Durkheim. Regandirea odata cu intrarea in modernitate, a pozitiei individului in raport cu principalele componente ale vietii - societate, Dumnezeu, stat, civilizatie, etc - a declansat imense fronturi de val pe care istoria culturii europene le-a memorat sub denumirea de miscari culturale, de curente ideologice etc. Intre acestea, cele care au "indraznit" cel mai mult au fost iluminismul si liberalismul.

Acestea sunt cele doua atitudini noi ale omului european in fata problemelor istoriei si ale societatii. Tocmai acestea vor intra in "criza" incepand chiar cu secolul al XIX-lea. Supralicitand rolul ratiunii, iluminismul a rupt legatura omului de Dumnezeul si miturile sale, iar liberalismul, postuland libertatea si deci primatul individualitatii, a rupt legatura dintre individ si grupul sau de apartenenta (comunitate, biserica, clasa, casta) ori de referinta (stat, civilizatie etc).

Aceste mari idei colective starnite de rascolirile profunde ale psihei colective nu puteau ramane in afara sociologiei lui Durkheim. Insa chestiunea ajunge la Durkheim din raza ei glorioasa, adica din zona in care a primit confirmarile unor teorii celebre. « mai multe referate din Psihologie